Justificare - Raport Turisti straini

AUSTRIA
In anul 1999 au crescut cu 12,1% sosirile de turisti austrieci.
Cele mai indragite destinatii ale austriecilor au fost : Italia, Grecia, Spania, Turcia, Tunisia si Croatia. Mijloacele de transport preferate sunt, in ordine: auto (40,7%), avion (43,2%), autocar (8,3%), tren (5,0%), motocicleta (0,6%), alte mijloce de transport (2,2%). Durata medie a unui sejur este de cca 9 zile. Platile valutare efectuate de cetatenii austrieci pentru servicii turistice in 1999 au ajuns la peste 140 miliarde ATS (cca 10,6 miliarde $ SUA). In 1998, volumul incasarilor Romaniei pentru serviciile turistice pentru cetatenii austrieci a fost de 135 mil ATS, inregistrandu-se o crestere de 36,3% fata de 1997. Tendinta de pret pentru anul 2000 este de crestere, in medie cu cca 3%. Singura destinatie care se va ieftini va fi Turcia,.
Produsele turistice cele mai solictate pe piata trebuie sa ofere servicii de calitate, respectand raportul calitate/pret, oferta culturala diversificata, traire intensa, natura virgina, peisaje atragatoare, siguranta turistilui, personal calificat si amabil, infrastructura buna si posibilitatea practicarii drumetiei/ciclismului si a sportului in general.
Tot mai multi austrieci apeleaza la serviciile Internet-ului.
Dintre produse, cele mai solicitate sunt circuitele culturale care se deruleaza pe rute diferite si pe durate de timp diferite de la 4 la 12 zile. Aceste circuite cuprind obiective turistice din Transilvania, Maramures, Moldova, Muntenia, Delta Dunarii, Litoral si Banat.
De un interes in crestere se bucura capitala dupa ampla campanie gratuita de presa dedicata Bucurestiului. Un interes constant este prezent pentru cura balneara la Baile Felix.
Turismul de afaceri a atras un numar sporit de oameni de afaceri care de regula vin cu avionul, locuiesc in hotelurile de inalta clasa si cheltuie in medie dublu fata de un turist normal.
Cea mai mare parte a austriecilor vin in Romania pe cont propriu, cu autoturisme sau cu tren.
Este in usoara crestere numarul celor care viziteaza Romania pe cont propriu, cu autoturisme sau tren si al celor care ne viziteaza pe parcursul mai multor saptamani, cu autocaravane. Turismul organizat a acoperit in anul 1999 peste 14% din totalul intrarilor.
Majoritatea intrarilor, 61,9%, se produc in lunile de primavara-vara.
Procentual, consumul de servicii turistice romanesti de catre turistii austrieci este: circuite turistice culturale-55%; cura balneara-6%; litoral-4%; Delta Dunarii-3%; turism urban-10%; vanatoare, pescuit-2%; congrese, seminarii-2%; turism de afaceri-11%; turism rural-7%
Cateva oferte de pret din cataloagele unor agentii de voiaj care opereaza pe relatia Romania pentru anul 2000:

-toate preturile in ATS/pax in dubla-
Firma Destinatia Pret
BUSTOURS Romania 12.490
BUSTOURS Ungaria 6.370
BUSTOURS Polonia 11.940
BUSTOURS Italia 9.490
BUSTOURS Grecia 17.990
DR. MAIERS S. Romania 19.940
DR. MAIERS S. Ungaria 13.740
DR. MAIERS S. Grecia 16.970
DR. MAIERS S. lit+Est+Let 20.430
KRATSCHMAR Romania 8.990
KRATSCHMAR Polonia 8.650
KRATSCHMAR Italia 6.990
AKAD.REISED Romania 10.990
AKAD.REISED Bulgaria 16.600

Pe plan international se acorda anumite facilitati pentru incurajarea familiilor cu copii, ca si persoanelor handicapate si tineretului studios. La capetele de sezon se aplica o politica de preturi prin care platesti o saptamana, dar stai doua, sau platesti la pretul unui hotel de 3 stele si stai in unul de 4 stele.
Foarte multe hoteluri de pe litoralul bulgar au fost complet renovate. Exceptand litoralul, oferta turistica bulgara lipseste, in general, de pe piata austriaca.

ELVETIA

Elvetienii au cheltuit in strainatate cca 10,3 mld. franci in 1999. In anul 1998, numarul persoanelor rezidente in Elvetia care s-au deplasat in strainatate a atins 12.52 milioane. Intre destinatiile preferate ale elvetienilor, Turcia se afla pe locul 7 in Europa, cu 76,9 mii intrari, in scadere cu 12,9 % fata de 1998. La nivel mondial, lista destinatiilor cele mai vizitate in anul 1999 este: Franta, Italia, Spania, Germania, Austria, Marea Britanie, SUA, Grecia, Ungaria, Olanda. In Europa de Est au sosit in 1999 peste 364 mii turisti cu o cota de piata in scadere de la 3,2 la 3,0 % fata de anul precedent. In cadrul Europei Centrale si de Est, ponderea cea mai mare a sosirilor de turisti elvetieni o detine Ungaria (cca 45%), urmata in ordine de Cehia (20%), Polonia (17%), Rusia (8%), Romania (6%). Scaderea cotei de piata a Europei Centrale si de Est se datoreaza scaderilor inregistrate de principalele destinatii din zona, Ungaria, Cehia, Polonia si Rusia. In ceea ce priveste fluxurile de turisti elvetieni spre zona concurenta a Romaniei, in perioada 1996-1998 se constata ca Romania, ca destinatie turistica, se afla cam pe aceeasi scala cu Rusia, (cu o oferta culturala deosebita), Croatia, Slovenia, (tari mediteraneene).
In ceea ce priveste firmele specializate pe Europa Centrala si de est, o clasificare a destinatiilor preferate arata astfel:

Firma Nr1 Nr2 Nr3 Nr4
Kira Reisen Riga Rusia:Moskova si St. Petersburg Praga Ungaria: Budapesta
Estour Cracovia Praga Transsiberian Riga
Mittelthurgau Drumul Matasii Tarile Baltice Siberia Transsiberian
Balkan Holidays Vacante balneare Saint-Constantin-Bulgaria Iberhotel Albena Circuit in Bulgaria Miraculoasa Delta Dunarii

In ce priveste circulatia turistica Elvetia-Romania, in anul 1999 a fost o crestere globala de 3,2% a sosirilor de vizitatori elvetieni(mai mica fata de anul precedent). Cu exceptia lunii iulie, care a constituit intotdeauna luna de varf a circulatiei spre Romanai( in scadere fata de 1998, ca urmare a conflictului din Iugoslavia), cele mai importante perioade turistice raman lunile aprilie, mai, septembrie si octombrie. Luna august 1999 a cunoscut o evolutie pozitiva fata de anii anteriori datorita Eclipsei totale de soare. A scazut cererea pentru litoral in favoarea circuitelor (Nordul Moldovei si Transilvania) si a produsului munte vara. Principalele firme care actioneaza pe piata sunt ONT Carpati (in crestere), Atlantic Tour si Arcadia Tour.

FRANTA

In anul 1998 numarul sejururilor francezilor in strainatate a fost de 17 milioane, adica o calatorie la 3 locuitori, ceea ce a conferit Frantei locul al treilea dupa Germania (73 mil. sejururi) si Marea Britanie (36 milioane sejururi).
Durata medie a sejurului francezilor este de aproximativ 8 zile.
Suma medie cheltuita pe calatorie se situeaza printre cele mai ridicate, 7400 FF, fata de media europeana de 5200 FF.
Motivatia principala a a consumatorului francez este placerea de a cumpara. Francezii se lasa condusi de tentatie: pretul. 3 clienti din 4 ar plati mai mult pentru a obtine o calitate mai buna.
Principalele asteptari ale turistului francez sunt:
- produse simple, care sa faciliteze viata cu preturi rezonabile;
- valorizarea serviciului;
- asistenta si personalizare importanta in alegerea produsului;
- produse autentice: turistul doreste sa fie actor, nu simplu spectator pasiv;
- atractia unei destinatii trebuie sa constea atat in frumusetea naturii cat si in bogatia si calitatea schimburilor cu locuitorii tarii respective.
In 1999, francezii au preferat circuitele turistice - 32%, sejururi la mare si soare -26% si vizitele culturale -25%.
In cazul plecarilor in afara Frantei, francezii utilizeaza masiv serviciile agentiilor de voiaj. In aproape 60% din cazuri este nevoie de interventia unui profesionist in turism, 38% din calatorii cuprinzand un forfait: calatorie-transport-sejur.
Destinatia Europa a inregistrat o scadere de la 72% in 1998 la 50%, datorita razboiului din Kosovo.
In 1999, francezii au calatorit departe si au privilegiat turismul cultural, de tip circuit turistic.
Cea mai mare parte a clientelei din turismul organizat se indreapta in Romania spre sejururi de litoral (70%), sau litoral + circuite turistice (15%).
In timp ce anumite destinatii concurente: Ungaria, Polonia, Cehia, au demarat anul 1999 cu o imagine de marca deja creata pe piata franceza, cea a Romaniei a fost total afectata de conflictul militar din Kosovo.
Romania este cunoscuta ca o destinatie nesigura, cu o situatie economica precara, deci cu un potential turistic similar.
Oferta romaneasca se bazeaza in general pe hoteluri de 4 - 5 stele, care determina o crestere importanta a costului forfait-ului.
Singura agentie de turism - receptiv care ofera tarife competitive tour-operatorilor de pe piata franceza, care ofera garantie si credibilitate si este specializata pe segmentul de turism cel mai solicitat in Franta - litoral si circuite culturale este Latina.
pretul forfait - o saptamana/ litoral: 2990FF este comparabil cu cel oferit pentru Cracovia, 2600 FF

GERMANIA

Turismul este unul din sectoarele de activitrate din Germania care a inregistrat in ultimii ani dinamici ridicate Piata germna a turismului organizat se caracterizeaza printr-un puternic fenomen de concentrare. Astfel, primii 4 TO germani (TUI, C&N, LTU si DER), care se afla printre primii 5 din Europa, detin impreuna 62,1% din volumul incasarilor:
-TUI este cea mai mare firma de turism din Europa. In anul 1996-97 concernul TUI Germania a realizat un volum al incasarilor de 7645 mil. DM.
- C&N in sezonul 1998-99 a realizat un volum al incasarilor de 6387,5 mil. DM. este de remarcat cursul ascendent din ultimele 4-5 sesoane, in cadrul carora a realizat un ritm anual de crestere a numarului de turisti si al incasarilor de min 15%.
- LTU a realizat in sezonul 1998-99 un volum al incasrilor de 2981,7 mil. DM si a organizat sejururi pentru 2,6 mil. turisti.
Germania se afla pe primul loc in Europa intre tarile emitente de turisti. Se constata preferintele turistilor nemti pentru tipul de calatorie “sea, sun, sand”, destinatiile insorite detinand peste 40% din totalul calatoriilor. De asemenea, tarile vecine detin cca un sfert din numarul total al calatoriilor.
Tarile Europei de Est au primit in sezonul 1997/1998 3,5 mil. turisti nemti, inregistrand o usoara crestere de 0,5 % fata de sezonul precedent. In randul acestora, se disting Cehia cu 34 mil. turisti germani, Polonia cu 6,5 mil. intrari, Croatia cu 720 mil intrari si Ungaria cu 3,5 mil intrari.
Durata medie a sejurului a fost de 13,8 zile, in scadere fata de anul precedent, cand a fost de 14,1 zile. Mijloacele de transport utilizate sunt: autoturismul, 51,2%, avion, 30,2%, autocar, 9,9% si tren, 6,7%. Se remarca o pondere mai mare a calatoriilor pe cont propriu, de 58%.Cheltuielile turistilor germani pentru calatoriile din strainatate au crescut de la 31,5 miliarde in 1980 la 47,4 miliarde in 1990 si 82 miliarde in 1997.
In perioada 1970-1980 Romania a constituit o destinatie importanta pentru turistii germani. In perioada 1981-1990 numarul acestora a scazut continuu de la 232,9 mii in 1980 la 116,3 mii in 1990. Pana in 1999 acest indicator a crescut, ajungand in 1999 la 249 mii turisti. Daca in anii ’70 ponderea turismului organizat era in medie de 70%, aceasta se modifica in anii ’80 in favoarea turismului neorganizat
Bulgaria acorda facilitati pentru familiile cu copii, acordand pentru acestia reduceri de 50-70%. In extrasezon se mai practica variantele de 2 saptamani sejur=o saptamana plata; 14zile=10 zile; 7 zile=5 zile. Ofera la litoral hoteluri de 1-3 stele. Serviciile sunt apreciate a fi foarte bune. In ce priveste agrementul, sunt mentionate sporturile nautice, restaurantele cu specific. Plajele sunt dotate cu umbrele si sezlonguri. Tarifele pot fi apreciate drept bune: transportul cu avionul, si cazare cu mic dejun intr-un hotel de 2 stele in varf de sezon costa intre 550 si 620 de dolari, tarife mai mici decat cele practicate in Turcia sau Cipru, si relativ la nivelul Romaniei. Facilitatile sunt de natura a stimula sejururile mai mari de 21 de zile. Bulgaria ofera pe piata Germaniei sejururi de ski si odihna in statiunile de munte Vitrosa si Pamporovo, care dispun de partii de ski alpin si fond, telecabina, telescaun, ski-lift, etc. Este organizata scoala de ski si exista o lista bogata de programe suplimentare. Hotelurile sunt de 2 si 3 stele , fara dotari speciale. Un loc in camera dubla in hotel de 2 stele in varf de sezon, transport inclus costa cca 500 dolari, iar la 3 stele 580 dolari. Se acorda reduceri de pret pentru copii de pana la 40% si se practica varianta 14 zile = 10 zile in sezon intermediar.
Turcia ofera in cadrul programelor de litoral hoteluri de 3 si 4 stele, care cu putine exceptii sunt dotate cu instalatii de aer conditionat, piscina, satelit Plajele sunt dotate corespunzator iar gama de programe si excursii la locurile istorice este impresionanta. Pretul mediu pentru transport si cazare in camera dubla la un hotel de 3 stele , o saptamana in varf de sezon este de cca 600 de dolari. Copii au reduceri de max 60% in sezon intermediar si extrasezon. Se practica o gama mare de variante:14 zile sejur=10 zile plata; 7 zile =5 zile, 3 saptamani=2 saptamani; camera dubla plata=camera single utilizare.
Programele de tratament romanesti se confrunta pe piata Germaniei cu cele oferite de Cehia, Slovacia, Ungaria si Bulgaria. Cehia si Slovacia, prin statiunile Marienbad, Karlsbad, Frazenbad, Piestany, Teplice, au o experienta dublu centenara in materie de tratament balnear. Sunt accesibile cu autocarul. Baza materiala este la un nivel foarte bun. Tarife pentru un sejur de 3 saptamani in camera dubla, hotel de 3 stele, pensiune completa, in varf de sezon, sunt; 1207 $ in Cehia, 1530$ in Slovacia, 1155$ in Ungaria. Cetatenii germani au cheltuit pentru calatorii in Romania in 1998 105 mil DM, ceea ce corespunde unui cost mediu al sejurului de 386 DM. Principalele programe romanesti ce se vand pe piata Germaniei in sistem organizat sunt: litoral, munte, odihna si practicarea sporturilor de iarna, tratament, circuite culturale si istorice. Turismul organizat a inregistrat in anul 1999 o crestere de 9% fata de 1998. Programele pentru litoral au inregistrat o crestere de 4,8%, cele de odihna in statiuni climaterice un plus de 135,2%, de tratament doar 2,7% iar circuitele au ramas constante.

GRECIA

Destinatiile solicitate pe piata Greciei sunt:
Bucurestiul - Pentru turismul de afaceri si inclus in cadrul circuitelor. este considerat un oras foarte scump (pe locul trei ca tarife de cazare in topul celor mai scumpe capitale).
Valea Prahovei - este destinatia cea mai vanduta pe piata Greciei, datorita apropierii de capitala, a monumentelor de interes turistic si a peisajelor. Aceasta zona este ceruta atat in sezonul estival, cat si iarna pentru ski.
Circuitele - atat cele la Manastirile din Nordul Moldovei, cat si Circuitul Dracula sunt solicitate in sezonul estival, insa datorita preturilor mari in comparatie cu calitatea serviciilor, de multe ori acestea se realizeaza in grupuri mici.
Balvanyos - datorita noii imagini a Hotelului Balvanyos, acum parte a lantului hotelier Best Western si care ofera o multitudine de servicii si produse de calitate, cererea pentru acesta destinatie este in crestere si reprezinta o reusita in ceea ce priveste improspatarea pietei turistice romanesti.
Particularitatile pietei: se observa o cerere mai mare de sejururi de scurta durata (3-4 zile), mai ales in perioada de extrasezon. O pondere importanta a vizitatorilor greci care calatoresc in Romania o reprezinta cei cu varste de peste 50 de ani. Dintre acestia, multi sunt oameni de afaceri si familiile studentilor aflati la studii in Romania.

Pe piata Greciei, cele mai putin solicitate destinatii din Romania sunt: -litoralul: Grecia fiind o tara mediteraneeana si avand 15.000 km de coasta, ofera din plin acest produs turistic de “plaja si soare”. Din aceasta cauza, dar si a calitatii necorespunzatoare si a preturilor mari, interesul pentru statiunile de pe litoralul romanesc este scazut.
-statiunile balneare : nefiind la nivelul cerintelor occidentale (lipsa modernizarii, a diversitatii, calitatea scazuta a serviciilor), acest produs continua sa piarda procente ale cererii.

ISRAEL

Produsele turistice solicitate pe pia]@
S-a analizat ^n func]ie de categoriile de v^rst@, astfel:
Tineretul (21-28 ani) cu posibilit@]i modeste prefer@ destina]iile exotice precum Thailanda, China, America de Sud); s^nt intersa]i ^n cazare la youth hostel, campinguri, c@l@toresc cu autobuzul, trenul sau chiar f@c^nd autostopul.
Majoritatea companiilor de avia]ie acord@ reduceri importante tinerilor la transportul aerian (23-30 procente). Vacan]ele dureaz@ 2-3 s@pt@m^ni, dup@ terminarea stagiului obligatoriu militar.
O parte ^nsemnat@ s^nt atra}i de practicare sporturilor de iarn@ ^n destina]ii mai ieftine ca Rom$nia }i Bulgaria.
Adu]ii (30-55 ani) se orienteaz@ spre excursii individuale ^n familie sau cu prietenii de 10-12 zile.
Cei cu venituri mici }i medii prefer@ s@ cumpere un minim de servicii la o agen]ie de voiaj, const^nd ^n avion, ^nchiriere auto }i eventual hotel ce asigur@ mic dejun.
Se orienteaz@ spre ]@ri ca Austria, Cehia, Germania, Elve]ia unde se g@sesc camere de ^nchiriat la localnici, la un tarif de 40-60 USD/noapte/camer@ cu mic dejun.
%n ultima perioad@ se constat@ un interes pentru sistemul ANTREC din Rom$nia.
Cei cu venituri mari prefer@ destina]iile clasice }i scumpe (Anglia, SUA, Fran]a, Spania, etc), sporturile de iarn@ practicate ^n faimoase sta]iuni din ]@rile enumerate mai sus.
Pensionarii s^nt un procent ^nsemnat al plec@rilor ^n str@in@tate.
Ei prefer@ circuitele culturale sau tratamentul, c@l@torind de obicei ^n grup, pentru perioade de 3-4 s@pt@m^ni.
Printre destina]iile de odihn@ se num@r@ }i Rom$nia, atractiv@ ca pre], concurat@ din ce ^n ce mai mult de Cehia, Slovenia }i Ungaria
Se practic@ vizite la rude, prieteni, locuri sfinte (cimitire, sinagogi).
%n general exist@ tendin]a de a pleca ^n str@in@tate de 2-3 ori pe an, c^te 8-10 zile; s^nt preferate excursii individuale iar prin agen]iile de voiaj se cump@r@ un minim de servicii (avion, transfer hotel cu mic dejun) urm^nd ca turistul s@ opteze la fa]a locului pentru excursii }i distrac]ii.
Pricipalele agen]ii de voiaj din Israel
%n Israel s^nt ^nregistrate cca 810 agen]ii de voiaj, din care 15 mari tour operatori, peste 60 operatori }i agen]ii de croazier@, 17 agen]ii rent a car.
Cei mai importan]i tour operatori de pe pia]a israelian@ s^nt: Dizenhauss, Bonisa, Ophir Tours, American Express.
Cei mai mul]i tour operatori s^nt specializa]i pe outgoing }i numai c^]iva au }i departamente de incoming.
%n general tour operatorii de mai sus s^nt firme cu mari posibilit@]i financiare, care au ^n spatele lor diverse societ@]i comerciale sau b@nci.
Ultimii doi operatori enumera]i opereaz@ }i pe pia]a rom$nesc@.
Analiza tarifelor practicate de societ@]ile rom$ne}ti comparativ cu cele ale concuren]ei pentru produsele turistice similare
Analiz^nd oferta turistic@ rom$neasc@ ^n compara]ie cu oferta concuren]ei constat@m urm@toarele:
-la programele de sejur tarifele s^nt cu 20-30 procente mai ieftine ^n condi]iile oferirii unor servicii de calitate; a}a se explic@ succesul acestor programe;
-programele de tratament s^nt cu 30-40 procente mai ieftine dec^t ale concuren]ei, dar exist@ o net@ diferen]@ de calitate at^t ^n privin]a serviciilor hoteliere, c^t }i a bazei de tratament, ^n sensul c@ alte ]@ri au calitate superioar@;
-^n privin]a circuitelor oferim o gam@ foarte larg@ de programe cu o durat@ de 8-15 zile; tarifele s^nt cu 10-15 procente mai mici dec^t ale concuren]ei, dar }i aici se pune problema calit@]ii serviciilor, multe din hotelurile din ]ar@ fiind departe de cerin]ele turismului interna]ional;
-oferta hotelier@ din Bucure}ti este mult mai scump@ dec^t ^n celelalte capitale ale lumii, f@c^nd ca mul]i turi}ti s@ ocoleasc@ capitala, prefer^nd s@ plece de la aeroportul Otopeni direct ^n sta]iune;
-^n privin]a facilit@]ilor altor ]@ri est-europene se practic@: reduceri pentru copii (50 procente), tarife speciale pentru tinerii p^n@ ^n 27 ani, reduceri la transportul aerian p^n@ la 5-10 procente, tarife speciale la programe de weekend.
Datorit@ stabilit@]ii ce exist@ pe alte pie]e }i a mentinerii parit@]ii, tarifele turistice au tendin]a de a se men]ine la nivelul anului anterior sau chiar reduce ceea ce nu se poate spune }i despre Rom$nia.
Se practic@ din ce ^n ce mai des oferirea unui pachet minim de servicii pentru a ie}i pe pia]@ cu un pre] foarte mic
Datorit@ segment@rii concediilor de odihn@ ale salaria]ilor, se ofer@ din ce ^n ce mai multe programe scurte (3-4 zile) sub forma unor oferte speciale, de ultim@ or@. %n aceast@ situa]ie turistul nu-}i mai cump@r@ pachetul turistic cu 2-3 luni ^nainte, a}tept^nd oferta cea mai avantajoas@.
Exist@ o categorie important@ de turi}ti, ^n special cei cu venituri mijlocii, sau familii tinere f@r@ copii, care apeleaz@ la agen]iile de voiaj numai pentru a-}i procura biletul de avion }i eventual s@ ^nchirieze un autoturism (fly and drive), prefer^nd s@-}i organizeze singuri sejurul la fa]a locului, ^n func]ie de inspira]ia de moment.

ITALIA

Italienii prefer@ s@-}i petreac@ vacan]ele ^n tar@ marea majoritate (48,5 %), doar 19,5 % opteaz@ pentru str@in@tate, restul iau decizii de moment sau s^nt nehot@r^]i.
Motiva]ia vacan]elor ^n func]ie de v^rst@
-18-25 ani prefer@ vacan]ele ^n Italia;
-26-39 prefer@ destina]iile exotice;
-40-55 ani prefer@ c@l@toriile tematice, culturale organizate prin agen]ii;
-56-60 ani prefer@ destina]iile sigure, apropiate, cunoscute.
Unele criterii ^n alegerea destina]iilor s^nt }i m^ncarea, pre]urile, cump@r@turile, curtoazia, siguran]a.
S^nt preferate vacan]ele pe cont propriu - 46,9 procente.
Motiva]iile alegerii petrecerii vacan]elor ^n str@in@tate s^nt:
-cunoa}terea unor locuri noi (32 procente);
-cunoa}terea unor popoare }i culturi diverse (26,7 procente);
-calcul de convenien]@ a pre]ului (14,9 procente).

Compara]ie tarife circuite (pre]urile s^nt in lire italiene):
%n catalogul “Columbia Turismo Roma”, au ap@rut urm@toarele oferte:
ROM#NIA - Circuit m^n@stiri, pensiune complet@, 8 zile, avion =
1 790 000 - 1 870 000;
PRAGA }i BUDAPESTA - Circuit, 7 zile, avion =
1 750 000 - 1 900 000;
%n catalogul “Tonello Viaggi Verona”, au ap@rut urm@toarele oferte:
Circuit de 8 zile, avion, pensiune complet@:
ROM#NIA - Circuit Transilvania + m^n@stiri = 1 680 000;
BULGARIA - Circuit m^n@stiri = 1 280 000;
GRECIA - Circuit clasic = 1 470 000;
TUNISIA CRISTIANA = 880 000;
MAROC - ora}e imperiale = 1 260 000;
Circuit de 11 zile, autocar, pensiune completa:
ROM#NIA - Circuit m^n@stiri = 1 450 000;
SPANIA - Circuit = 1 300 000;
Compara]ii tarife hoteluri ^n capitale europene(tarifele s^nt in mii lire italiene):
catalog BUCURESTI BUDAPESTA PRAGA
Estland Roma weekend 4z (3n) avion; B/B HILTON=1620 Aquincum=1345 Diplomat=1070
Majestic=1425 Mercure=990 Corinthia=1130
Lido=1440 Ibis Aero=865 Hilton=980
Bucuresti=1230 Stadion=850 Ibis=785
Columbia Turismo Roma Bucuresti=1290 Hyatt=1275 Palace=1190
weekend 4z(3n) Ambasador=1100 Korona=930 Hilton=1100
avion; B/B Capitol=1050 Grand H.=895 Holiday Inn=870
Compara]ii tarife hoteluri sejur litoral:
catalog Mamaia Varna
Columbia Turismo Roma Bucuresti=1490 Varna=1630
avion, 8z (7n) Orfeu=1390 Lebed=1350
cazre+ mic dejun Dacia=1160
Practici comerciale ale tour-operatorilor italieni pe destina]ii concurente Rom$niei:
-lansarea de tarife speciale mai reduse chiar dec^t costul unei vacan]e ^n Italia;
-gratuit@]i, reduceri pentru copii;
-servicii suplimentare neincluse ^n pachetul publicat ^n catalog (vin la mas@, intr@ri ^n specatcole, ^nchirieri auto);
-sejururi weekenduri ^n principalele capitale europene ^n hoteluri de lux la pre]uri simbolice;
-lansarea de concursuri cu premii (sejururi gratuite, obiecte necesare c@l@toriilor, aparate foto, etc) adresate at^t agentului v^nz@tor c^t }i clientului;
-a doua vacan]@ gratuit@ dac@ clientul rezerv@ p^n@ la o anumit@ dat@ (de obicei la ^nceputul sezonului);
-comisioane m@rite, diferen]iate func]ie de num@rul clien]ilor realizat;
-oferte INTER LINE -pre]uri simbolice -ce se adreseaz@ exclusiv agen]ilor v^nz@tori }i angaja]ilor companiilor aeriene.

JAPONIA

Majoritatea agentilor touroperatori care propun Romania in programele proprii, include si o a doua tara, Bulgaria sau Ungaria. Marea majoritate a programelor insa combina Romania si Bulgaria. Exista totusi si agenti ai caror clienti permanenti au anumite preferinte comune , iar in cazul in care acestia prefera o singura destinatie, firma respectiva poate crea un program doar pe Romania.
Bulgaria nu este deci vazuta ca o destinatie concurenta, ci ca o destinatie care poate ajuta Romania: cand se face promovarea turismului romanesc, incluzand si Bulgaria in program, creste numarul de tari vizitate (conform cerintei pietei), sau in cazul unor programe centrate pe Bulgaria (sarbatoarea trandafirilor, etc.) se poate sugera prelungirea sejurului in Romania.
Celelalte tari central si est europene pot fi considerate tari oarecum concurente, intr-o masura limitata insa, intru-cat Romania si fiecare din aceste tari ofera motivatii diferite turistului japonez care le viziteaza, nu se poate spune ca sunt destinatii concurente in sensul strict al cuvantului.
Numarul de turisti pe care il absoarbe fiecare din aceste tari este direct proportional cu promovarea proprie efectuata pe piata japoneza, si nu depinde esential de promovarea facuta de celelate tari. Putem afirma acest lucru din urmatorul motiv: turistii japonezi nu merg in aceste tari pentru a face turism de plaja sau de ski, de exemplu, ci motivatiile sunt diferite pentru fiecare turist in parte.
Datele statistice date de Ministerul de Turism Japonez privind numarul japonezilor ce viziteaza Romanai si tarile din zona sunt:
BULGARIA--------------2010 TURISTI
ROMANIA----------------3026 TURISTI
POLONIA-----------------6782 TURISTI
CEHIA---------------------18092 TURISTI
UNGARIA-----------------18754 TURISTI
Unul din principalele avantaje ale Ungariei este faptul ca la Budapesta se poate ajunge usor pe cale rutiera din Austria, nefiind necesara o a doua cursa aeriana
Principalele puncte de atractie ale Romaniei pentru turistul japonez sunt: siturile declarate World Heritages de UNESCO, ruinele din perioada romana, respectiv viata satului arhaic. Din prima categorie se bucura de o atentie deosebit manastirile Bucovinei, Biertan si Delta Dunarii. Din a doua categorie fac parte ruinele de la Adamclisi si Sarmisegetusa, care insa sunt cunoscute la un nivel mult mai scazut, din cauza lipsei de informare. Una din cele mai frecvente solicitari catre Biroul de Turism se refera la sarbatorile traditionale ale satului romanesc - unde si cand au loc, pentru ca in functie de aceste date sa poata fi construite programe.
Bucurestiul este principala poarta de intrare in tara a turistilor japonezi, prin Aeroportul International OTOPENI.
Turismul individual ocupa inca o pondere insemnata din numarul total de turisti, iar majoritatea merg in Maramures, Transilvania si Bucovina. O mica parte viziteaza Bucurestiul, Delta Dunarii si vestul tarii.
Ungaria si Cehia au o oferta cu o valoare culturala si istorica concentrata aproape in totalitate in capitala fiecareia dintre tari. Astfel, Cehia organizeaza excursii centrate pe spectacole de opera, concerte de muzica clasica, expozitii de obiecte de cristal de Bohemia, iar Ungaria excursii ce au ca tema in mod similar - spectacole de opera si muzica clasica, degustari de vin Tokai, vizite in satele in care se pot cumpara obiecte de artizanat specifice.

MAREA BRITANIE

Autoritatea Britanica de Turism (BTA) are ca atributie principala promovarea in strainatate a Marii Britanii ca destinatie de vacanta si calatorii.
Romania, ramane in continuare in afara planurilo BTA ca piata potentiala, dat fiind nivelul de dezvoltare economica, care nu permite un flux generator mare.
Numarul britanicilor care au calatorit in strainatate a inregistrat o reducere fata de anul 1990, din cauza recesiunii care a lovit UK in 1990, dar economia a recuperat in urmatorii 5 ani.
Vacanta in strainatate, considerata pana nu demult un lux, este privita acum ca un lucru esential ( mai ales de catre femei).
Cheltuielile pentru calatorii in strainatate in perioada 1978 - 1998 au cunoscut o crestere mult mai accentuata decat numarul calatoriilor, fapt explicat prin acumularile realizate intr-o economie in dezvoltare.
Daca anul 1998 a inregistrat o crestere de peste 10% la numarul britanicilor care au calatorit in strainatate comparativ cu anul precedent, acelasi an a cunoscut o crestere de 15,10% a cheltuielilor pentru turism.
In viitor, se preconizeaza:
- orele de lucru vor ramane lungi;
- se va utiliza Internet-ul pentru cumpararea de bunuri, dar cumparaturile si vacantele pentru cumparaturi vor ramane principala activitate de recreere;
- cheltuielile pentru activitatile de recreere vor creste la 1/3 sau char ¼ din venit;
- calatoriile in strainatate vor creste, ca parte a cresterii cheltuielilor pentru recreere;
- vacantele pentru intretinere si frumusete vor creste intr-un ritm accentuat.
Tendinta care se inregistreaza este de crestere a numarului de innoptari si de reducere a duratei medii sa sederii, atat pentru vacante cat si pentru afaceri.
Varful de vacante il reprezinta trimestrul III, cu luna august. Cea mai mica valoare o inregistreaza luna ianuarie. Este de asteptat ca schimbarea preferintelor catre vacante mai multe si mai scurte sa schimbe aceasta situatie, una din tendintele ultimei ierni fiind de cresterea vacantelor scurte pentru ski.
Turistul britanic ramane tributar transportului aerian, care detine ponderea principala in totalul calatoriilor. Se constata o tendinta de crestere a calatoriilor terestre, pentru calatoriile organizate in mod individual, cu autoturisme, caravane, etc. In crestere este tendinta de a calatori spre Grecia si Turcia. Romania ar putea beneficia de deschiderea britanicilor de a calatori cu autoturismele.
Dintre tarile Europei Centrale si de Est, Slovenia a cunoscut in anul 1999 cea mai mare scadere a numarului britanicilor.
Decizia privind destinatia de vacanta pentru familie apartine femeilor in proportie de 81%. Barbatii calatoresc mai mult decat femeile in scopuri de recreere si cheltuie mai mult decat femeile.
Dupa importanta surselor de informare pentru alegerea vacantelor pe primul loc se afla brosurile, si informatiile primite de la prieteni, pe locul 2 ziarele si revistele, pe locul 3 televiziunea -programe turistice, pe locul 4 - televiziunea -reclame, iar pe locul 5 internet-ul.
La categoria de varsta cu cele mai mari cheltuieli, peste 65 de ani, numarul vizitatorilor este foarte mic, dar cheltuielile sunt foarte mari. Calatoresc pe baza de programe organizate. Categoria 55-64-numarul este in crestere comparativ cu anul 1997. cheltuielile sunt sub media grupei. Pentru Europa de Est situatia pe grupe de varsta este: grupa 45-54 este grupa care calatoreste cel mai mult, cu copii, dar vrea si comfort; grupa 35-44 de ani - o mare parte sunt cei cu venituri mai mici, care apeleaza la servicii mai ieftine; grupa 25-34 in scadere comparatriv cu 1997.
O parte importanta si crescatoare a segmentului de ski o reprezinta familiile. Avand in vedere specificul statiunii Poiana Brasov, cu piste pentru incepatori si intermediari, cu instructori recunoscuti, pericol redus, familia este segmaentul pe care ar trebui sa se axeze in atragerea turistilor britanici.
Pentru piata de ski, cota in crestere inregistreaza Slovenia si Slovacia, cu preturi foarte mici, conditii de cazare superioare Romaniei (hoteluri de 4*) O parte importanta si crescatoare a segmentului de ski o reprezinta familiile. Punctul forte al destinatiei Romania la ski a fost produsul “learn to ski”, mai ieftin decat pe alte destinatii si cu instructori competenti, vorbitori de limba engleza.
Tendinte pe segmentul vacantelor de iarna: snow-boarding-ul in crestere; vacante de ski mai multe si mai scurte; din ce in ce mai multe familii; cresterea preturilor ca urmare a cresterii cererii; preferinte pentru statiunile cu mijloace de transport pe cablu, preferinte pentru partiile iluminate; vacante de iarna implica mai multe sporturi; cresterea numarullui celor care prefera vacante de ski individual.
Vacantele scurte-este sectorul care a cunoscut in ultimii 3 ani cea mai rapida dezvoltare. Chiar cei care merg in luna de miere in strainatate gasesc ca nu pot lipsi prea mult de la servici si opteaza pentru o vacanta lunga, dar luxoasa. Aniversarile si evenimentele raman principalul motiv pentru vacantele scurte. Praga si Budapesta din zona Europei de Est au cunoscut o crestere a numarului turistilor pentru vacante de city-break. Bucurestiul cu Sinaia si Brasovul relativ aproape, ar putea deveni destinatii de city-break.
Destinatiile consacrate pentru vacantele de soare sunt Spania, Grecia, Turcia si Cipru.In general sunt vacante de familie, si vacanta anuala principala.
Vacantele de vara - munte- un segment destul de important, promovat si realizat de aceeasi tour-operatori care ofera programele de ski.
Tururile culturale- un segment care ar putea avea succes oferta romaneasca cu Transilvania si Moldova. Cuprinde turisti educati, cu bani, iar durata este mai mare.
Delta Dunarii, drumetii in munti, urmarirea anumalelor salbatice, excursii cu trenul sunt programe care se adreseaza unor grupuri restranse, specializate, sezoniere, care reprezinta produsul de “nische”.In acesta se include si grupul celor de 16-24 de ani, catre prefera vacantele active.
Turismul rural, Maramuresul, turismul individual- cererea este in cresstere, este o piata potentiala deosebita.
Turismul de sanatate (intretinere si frumusete) este un segment in plina dezvoltare. Ungaria, Cehia, Slovenia sunt printre favoritele touroperatorilor de specialitate.
Crearea conditiilor pentru reintroducerea in circuitul turistic , in conditii de nivel international a tratamentului Aslan ar pute fi unul din programele de succes in viitor.
Touringul- turismul cu autocare, caravane, a avut un an mai putin bun in 1999, totusi are un rol important. Pentru Romania este sectorul care aduce cei mai multi turisti in regim organizat.
Alte tipuri de programe solicitate pe piata britanica sunt:
calatorii de nunta, program care cunoaste dezvoltare si in tari ca Slovecia, Cehia;
croaziere- majoritatea operatorilor de croaziere ofera vacante pe Dunare, pana la Budapesta;
circuite in zone viticole;
vacante active.

OLANDA

Pia]a turistic@ local@ ^n anul 1999
Destina]iile favorite ^n afara Olandei au r@mas Fran]a, Spania, Grecia, Portugalia, o sc@dere ^nregistr^ndu-se fa]@ de Turcia. %n premier@, o alt@ destina]ie pentru anul 1999, a fost America. ^n sezonul de iarn@ au fost preferate Austria, Germania, Fran]a }i Italia. Datorit@ situa]iei politice din Austria, s-a ^nregistrat o sc@dere a num@rului de turi}ti care preferau sporturi de iarn@, la biroul din Amsterdam ^nregistr^ndu-se cereri de informa]ii privind posibilitatea petrecerii vacan]ei de iarn@ ^n Rom$nia. Sezonul de iarn@ 1999 ^n Olanda a fost mai slab ca ^n anii trecu]i, situa]ie reliefat@ (^n afara datelor ob]inute de la agen]ii) }i de sc@derea num@rului de rezerv@ri de bilete de avion (cu 12 procente fa]@ de anul precedent).
Referitor la sezonul de var@ 1999, acesta a cunoscut o cre}tere cu 20 procente fa]@ de anul precedent, cereri sporite fiind pentru Spania, Portugalia }i Fran]a.
Solicit@rile privind transportul c@tre destina]ii, a ^nregistrat cre}teri ^n felul urm@tor: pentru transport cu avionul, a fost o cerere ^n cre}tere cu 15 procente fa]@ de anul trecut, pentru transport cu autoturismul, cre}terea a fost de 12 procente (preferat@ din acest punct de vedere fiind Italia), iar cre}terea cererii pentru c@l@toriile cu autocarul a fost de 2 procente.
Analiza comparativ@ a destina]iei Rom$nia ^n raport cu destina]iile concurente ^n ce prive}te tarifele practicate de agen]ii de turism
%n anul 1999, au operat pe pia]a olandez@ 50 touroperatori olandezi; dintre ace}tia o pozi]ie strategic@ a ocupat Neckerman (agen]ie specializat@ ^n vacan]e pe litoral, folosind ca mijloc de transport avionul) care }i-a dublat volumul ^ncas@rilor.
Pe destina]ia Rom$nia au operat 19 touroperatori olandezi, majoritatea av^nd ofert@ de circuite.
%n continuare prezint o analiz@ comparativ@ a Rom$niei ^n raport cu destina]iile concurente ^n cataloagele c^torva dintre agen]iile de turism olandeze; ele reflect@ men]inerea unor tarife ridicate ^n Rom$nia.
Catalog “Bolderman” Reizen
destina]ie nr zile mijloc de transport pre]
Rom$nia 12 autocar 1055
Ungaria 10 autocar 695
Cehia 10 autocar 699

Catalog “Kras Ster Vakanties”
destina]ia nr zile mijloace de transport pre]
Rom$nia 8 avion 1098
Ungaria 8 avion 998
Cehia 5 avion 575

Catalog “Martini Reizen”
destin]ia nr zile mijloace de transport pre]
Rom$nia 13 autocar 1199
Ungaria 10 autocar 799
Marile agen]ii de turism olandeze s^nt ^nc@ reticente 6n a relua colaborarea cu Rom$nia datorit@ unei serii de factori, care ^n esen]@ se concentreaz@ la elementul imagine.
%n prezent biroul este ^n discu]ie cu agen]iile “Hotel Plan” }i “Sunair” care dau speran]e ^n ceea ce prive}te o viitoare colaborare.

Modul de apeciere a anului 1999 la nivelul agen]iilor de turism olandeze partenere ale Rom$niei.
Aten]ia touroperatorilor din Olanda ^n ce prive}te Rom$nia se ^ndreapt@ c@tre:
-programe circuit ^n sezonul de var@; ^n sezonul de iarn@, doar trei agen]ii au oferit programe }i nici num@rul solicit@rilor ^nregistrate la birou nu a fost mare (cauzele pentru care solicit@rile au fost sc@zute stau }i ^n faptul c@ Rom$nia nu are o re]ea de sta]iuni pentru sporturi de iarn@, oferta limit^ndu-se practic la Poiana Bra}ov }i Sinaia);
Predomin@ turismul neorganizat
%n Rom$nia doar 20 procente din vizitatorii olandezi au sosit ^ntr-un cadru organizat.
Forma favorit@ de turism ^n Rom$nia au r@mas vacan]ele tip circuit, folosind ca mijloc de transport autoturismul personal }i ca form@ de cazare, campingul. Zonele cele mai soliciate au fost Bucovina, Transilvania, Maramure}, Mun]ii Carpa]i, ora}ele mari din partea central vestic@.
Opinia turi}tilor care au vizitat Bucure}tiul a fost negativ@ din cauza mai multor factori (pre]uri foarte mari la hoteluri, lipsa campingurilor ^n vecin@tate, lipsa protec]iei asigurat@ de for]ele de ordine, etc).
De o aten]ie deosebit@ s-a bucurat Valea Prahovei , ora}ele din centrul }i vestul ]@rii cu obiective culturale }i istorice.
Au fost solicit@ri la birou pentru turismul rural, ^ns@ acesta a dispus la acel moment de foarte pu]ine informa]ii ^n aceast@ privin]@.
S-au constatat neajunsuri majore privind starea campingurilor din Rom$nia, c^t }i lipsa motelurilor pentru tineret (youth-hostel), majoritatea olandezilor prefer^nd mai pu]in luxul }i mai mult ceva ieftin }i curat.

Pozi]ia ofertei turistice rom$ne}ti pe pia]a turistic@ olandez@ ^n anul 1999. Produse turistice solicitate. Tendin]e ^n evolu]ia cererii.
Oferta turistic@ rom$neasc@ ^n Olanda a fost concentrat@ pe urm@toarele segmente: circuite, cure balneare, drume]ii ^n mun]i, sporturi de iarn@, litoralul romanesc, delt@, turism de afaceri, etc
Se observ@ o cre}tere ^n preferin]ele olandezilor pentru natur@ pur@, zone mai ^ndep@rtate de centrele urbanistice ale ]@rii, gospod@riile ]@r@ne}ti de la munte sau chiar c^mpie.
Turistul olandez a mai manifestat interes }i pentru Bucovina, pentru obiectele de art@ prezente ^n m^n@stiri.
Transilvania, prin ora}ele Cluj, Alba, Bra}ov, T^rgu Mure} reprezint@ alte puncte de atrac]ie pe parcursul circuitelor ^n ]ara noastr@.
Curele balneare se desf@}oar@ ^n cadrul unui turism organizat (99 procente), ^n special pe litoral.
Drume]iile s^nt preferate de segmentul 18-40 ani al olandezilor; ^n marea lor majoritate acestea se desf@}oar@ ^n cadrul unui turism neorganizat, o singur@ agen]ie oferind programe ^n acest sens. Zonele montane preferate s^nt Apuseni, Rodnei, Retezat.
Litoralul M@rii Negre nu se ^nscrie pe lista preferin]elor turistului olandez datorit@ concuren]ei acerbe ^n domeniu }i lipsei infrastructurii adecvate de la noi, polu@rii apei, tarife foarte mari ^n raport cu oferta, etc.
Delta Dun@rii este vizitat@ de un num@r relativ mic de turi}ti, de regul@ cei care se afl@ ^n circuit ^n ]ara noastr@ sau cei care beneficiaz@ de programe de cur@ ^n Rom$nia; o excursie ^n delt@ pentru c^teva zile e considerat@ ca element de recreere exclusiv ^n mijlocul naturii pentru acei turi}ti.
Turismul de afaceri constituie un segment important pentru ]ara noastr@, av^nd ^n vedere locul I pe care Olanda ^l ocup@ ^n topul investitorilor str@ini ^n Rom$nia.
%n ultima perioad@ a crescut num@rul cererilor de informa]ii privind turismul montan - drume]ii ^n Rom$nia.
Analiza tarifelor practicate de societ@]ile comerciale de turism rom$ne}ti ^n compara]ie cu cele ale concuren]ei
ONT a de]inut }i ^n anul 1999 majoritatea pie]ei turistice olandeze.
Agentia de turism “SRC Cultuurvakanties” - circuite
destina]ie mijloc de transp. nr zile pre]
Rom$nia autocar 13 1198-1259
Rusia avion 10 1789
Ungaria autocar 10 898-928
Cehia autocar 10 878
Agen]ia de turism “Intertrek” - drume]ii montane
destina]ia mijloc de transp. nr zile pre]
Rom$nia avion 17 1295
Bulgaria avion 15 1395

C@i }i mijloace de promovare utilizate de ]@rile concurente ^n anul 1999
[@rile concurente Rom$niei ^n anul 1999, ^n special Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, au avut o promovare agresiv@ ^n mass media olandez@, defalcat@ pe tip de produs turistic }i sezon.
Astfel au fost prezentate ^n pres@ (marile publica]ii cotidiene precum }i ^n presa de specialitate), cu inser]ii sau ample reportaje privind oferta lor turistic@.
De asemenea, au beneficiat, mai ales ^n preg@tirea sezonului de var@, de ample clipuri publicitare la televiziune.
Ca }i Rom$nia, au participat la manifest@rile expozi]ionale importante de pe pia]@.
Apreciez faptul c@ Ungaria a realizat ^n 1999 un salt semnificativ ^n ceea ce prive}te prezentarea ofertei sale turistice, prin prezen]a insitent@ ^n canale mass media precum }i la alt gen de manifest@ri promo]ionale. Lacul Balaton }i posibilit@]ile de petrecere a timpului liber ^n aceast@ zon@ este prezentat la televiziunea olandez@ ca un loc absolut mirific.
Bulgaria a fost total absent@ de pe pia]@, }i acest fapt a ^ndreptat o mare parte din turi}ti c@tre Rom$nia.
De asemenea Cehia }i Slovacia s^nt prezente permanent ^n aten]ia publicului olandez.
Ceea ce lipse}te Rom$niei ^n prezent este, oferta privind turismul de sf^r}it de s@pt@m^n@ “city-tours” (3-4 zile). Cehia are acest gen de oferte }i exploateaz@ la maxim aceast@ posibilitate.
Ora}ul Bucure}ti este exclus din start; ceea ce se poate realiza este un aranjament fly&drive cu decolare la Timi}oara sau Oradea }i vizitarea unor ora}e precum Cluj, T^rgu Mure}, Alba Iulia (regiunea transilvana este foarte apreciat@ de turi}tii olandezi).
De asemenea Polonia }i Cehia }i-au intensificat ac]iunile promo]ionale mai ales pentru sporturi de iarn@ }i au atras un num@r mare de turi}ti ^n sta]iunile lor montane.

RUSIA

Analiza tarifelor practicate pe pia]@ de societ@]ile comerciale rom$ne}ti comparativ cu cele ale concuren]ei pentru produse turistice similare
Tarife comparative - se consider@ c@ din punct de vedere al tarifelor ne ^nscriem (plus, minus) ^n ni}a pe care o ocup@m acum }i pe care biroul OPT urm@re}te s@ o l@rgeasc@ - destina]ie nou@, interes ^n cre}tere, segment medium-class. Problema nu e at^t ^n tarife, c^t ^n modalitatea de ie}ire pe pia]@ cu aceste tarife. %n primul r^nd se iese pe pia]@ foarte t^rziu. %n al doilea r^nd, exist@ o lips@ aproape total@ de elasticitate }i logic@ ^n purtarea tratativelor }i de asemenea o lips@ de reac]ie la schimb@rile pie]ei. Astfel, dac@ lu@m exemplu oferta de var@ pe Neptun Olimp, care ^n momentul actual de]ine monopolul pe pia]a cererii de turism organizat ^n Rusia: s-a oferit un tarif pe high sezon }i low sezon.
Ca s@ ^ncheie un contract pentru 10 turi}ti sau pentru 1000 de turi}ti, touroperatorii pot s@ ofere un singur tarif. Loc de tratative exist@ doar ^n limita comisionului touroperatorului rom$n, care este }i a}a foarte mic.
%n compara]ie dac@ se ia Bulgaria, ca un efect al politicii tarifare incorecte, au pierdut 39 procente din pia]a rus@, ^n toamna lui 1999, c^nd a fost anun]at un plan tarifar pe 4 sezoane, ceea ce a permis lansarea unei oferte foarte atr@g@toare pe 2000, cu hoteluri decente la 2,5 USD/zi, ^n lunile mai }i septembrie, ob]in^ndu-se un foarte puternic efect publicitar. %n perioada de v^rf tarifele au r@mas nemodificate, dar se vinde oricum.
Turcia a aplicat tarife de 12-15 USD/BB/zi de persoan@ la hoteluri de 4,5 *, ^n perioada de extrasezon. {i ^n sezon, tarifele au fost modice.
Cipru, Grecia au aplicat de asemenea o politic@ tarifar@ foarte diferen]iat@ pe perioade de sezon }i de la touroperator la touroperator.
%n plus aceste destina]ii reu}esc s@ coroboreze oferta de tarife cu reducerea costurilor de transport, gasiind p^rghiile necesare la nivel na]ional pentru reducerea handling }i taxe de aeroport pentru cursele charter de pe piste considerate prioritare, ceea ce duce la sc@derea pre]urilor per pachet turist.
C@i }i mijloace de promovare specifice pie]ei
Ac]iunile concuren]ei - dintre concuren]ii direc]i se remarc@ pe sezonul de var@/litoral Bulgaria, Turcia, Grecia, Cipru. Bulgaria a avut un an slab ^n domeniul promov@rii, ca rezultat ob]in^nd o sc@dere de 39 procente. %n toamn@ a revenit puternic, cu afi}aj ^n metrou, publicitate ^n mass media local@, declar^nd rec^}tigarea pozi]iei pierdute. Exist@ deja o reac]ie pozitiv@ ^n r^ndul agen]iilor }i turi}tilor. Turcia, Grecia }i Cipru au continuat ascendent agresiv campania publicitar@, activitatea lor de promovare av^nd un aspect metodic, planificat }i omniprezent.
Pe sezonul de iarna/ski concuren]ii direc]i s^nt Bulgaria, Cehia, Austria, Slovacia, Croatia, Slovenia, Finlanda.
Bulgaria a promovat sezonul de iarn@ destul de activ, folosind inser]ii largi }i detaliate ^n presa de specialitate despre calit@]ile }i dot2rile sta]iunilor de munte bulg@re}ti.
Cehia este practic omniprezent@ ^n toate publica]iile.
Austria este cea mai activ@ }i agresiv@ ^n plan publicitar, ocup^nd permanent 45 procente din totalul apari]iilor publicitare pe sezonul de ski.
Conform datelor publicate ^n ziarul “Infocity”, Rom$nia a ocupat urm@toarele pozi]ii pe pia]a promov@rii iarna/ski: noiembrie 98 - 0,86 procente; noiembrie 99 - 2,62 procente; decembrie 98 0 procente; decembrie 99 2,97 procente; ianuarie 98 - 0 procente, ianuarie 99 5,74 procente; februarie 98 - 0 procente, februarie 99 - 4,23 procente.
Fonduri de promovare alocate de ]@rile concurente - ^n afara Slovaciei }i Bulgariei, ^n 1999 t@rile enumerate mai sus au alocat sume ce dep@}esc 1 mil USD/an (Ungaria a alocat pe 1998 2,5 mil USD pentru promovare pe pia]a CSI).

SCANDINAVIA SI FINLANDA

Tendin]e ^n turism }i c@l@torii
-vacan]a minimal@ anual@ este de patru s@pt@m^ni;
-destina]iile principale s^nt ]@rile nordice vecine, Germania }i ]@rile baltice; c@l@toriile interne la casele de vacan]e r@m^n ca favorite, urm^nd destina]iile ^nsorite, din jurul Mediteranei (Spania, Grecia);
-croazierele pe mare s^nt foarte populare, at^t ^n timpul weekendului c^t }i pentru o vacan]@ mai prelungit@.;
-o alt@ tendin]@ ^nregistrat@ ^n ultimii ani o constituie vacan]ele scurte }i frecvente; aici se ^nscriu ca destina]ii capitalele Europei (Londra, Paris, Praga, Roma), perioadele preferate fiind prim@vara }i toamna. Budapesta face actualmente eforturi promo]ionale pentru a se al@tura acestei categorii de destina]ii;
-mul]i prefer@ vacan]ele ^n propria ]ar@;
-vacan]ele cu tem@ special@ devin tot mai cerute }i importante.
Circula]ia turistic@ c@tre Rom$nia
sosiri turi}ti din 1997 1998 1998 % 1998 1999 1999 %
Danemarca 8579 9318 108,6 9318 9314 100
Finlanda 3601 2443 67,8 2443 3516 143,9
Norvegia 5690 5044 88,6 5044 6231 123,5
Suedia 16421 14125 86 14125 16408 116,2
TOTAL 34291 30930 90 30930 35469 114,7
Transportul c@tre Rom$nia este foarte anevoios, nici o companie local@ neav^nd leg@turi cu ]ara noastr@. Se prefer@ ^n acest caz avionul, }i anume zborurile charter }i se recomand@ o colaborare ^ntre TAROM sau al]i operatori zboruri din Rom$nia }i agen]iile de turism nordice.
Nordicii s^nt interesa]i ^n c@l@toriile lor de reperele culturale ale ]@rii, doresc un confort c^t mai ridicat; unul din mijloacele prin care ^}i planific@ c@l@toria este Internetul.

Danemarca
Are peste 1000 de firme }i agen]ii de turism; firme transna]ionale de charter; firme medii }i mici specializate pe destina]ii }i cu produse pentru un segment ]int@ de consumatori.
Prezen]a pe pia]a danez@ a unor firme de turism necorespunz@toare, a dus la deteriorarea imaginii Rom$niei ^n ultimii ani.
%n schimb leg@turile de transport ^ntre Rom$nia }i Danemarca s^nt foarte bune, TAROM efectu^nd c^te trei curse s@pt@m^na la Copenhaga, al@turi de celelalte companii aeriene.
Motiva]iile }i preferin]ele de c@l@torie
-deconectarea }i relaxarea ^n vacan]e la ]ar@;
-diversitate, aventur@, reuniuni familiale, ie}iri din cotidian;
-str^ngerea de impresii, completarea cuno}tin]elor;
-locuri cu mult soare.

Norvegia
%n Norvegia func]ioneaz@ 340 firme de turism }i agen]ii v^nz@toare, reunite ^n cadrul DNR (Asocia]ia Firmelor de Turism din Norvegia) plus firmele de charter.
Ultimele rezultate favorabile ob]inute pe pia]a norvegian@ se datoreaz@ colabor@rii cu firma Reiselerderen }i pot fi }i mai bune ^n cazul ^n care la aceast@ colaborare particip@ }i TAROM.
Motiva]iile }i preferin]ele de c@l@torie
-soarele }i litoralul (frecventat de grupa de v^rst@ 30-44 ani, un num@r important de turi}ti vizit^ndu-ne litoralul ), urmate de circuite, vacan]e de familie, activit@]i ^n aer liber, activit@]i culturale;
-raportul calitate/pre].

Suedia
Firmele de turism din Suedia s^nt mai numeroase comparativ cu celelalte ]@ri nordice.
Motiva]ii }i preferin]e de c@l@torie
-soarele, marea }i distrac]ia - 25 % din preferin]e;
-vizitarea rudelor }i prietenilor - 23 %;
-relaxarea }i destinderea - 9%;
-distrac]ia - 7 %;
-shopping - 5 %;
-stabilirea de noi contacte umane - 3%.

Finlanda
Num@rul firmelor de turism este mai mic, dar volumul activit@]ii mai complex; s^nt profilate pe turism de afaceri }i turism de vacan]@. exist@ 140 firme de turism.
%n anul 1998, finlandezii au efectuat 5,5 mil c@l@torii ^n str@in@tate, din care 2,7 mil c@l@torii cu cazare hotelier@, 2,2 mil au fost excursii de o zi sau dou@ ^n special cu navele de croazier@.
Motiva]ii de c@l@torie }i preferin]e
-pricipalele destina]ii s^nt Spania, Grecia }i Turcia, unde merg cu programe charter;
-croaziere la Stockholm }i Talin pentru afaceri, conferin]e }i distrac]ie;
-turismul marilor ora}e (Londra, Paris, Amsterdam).

SPANIA

Produse turistice solicitate pe pia]@: evolu]ia cererii }i tendin]ele acesteia, preferin]ele publicului
Se remarc@ tendin]a de fragmentare a vacan]elor ^n mai multe perioade ale anului.
Destina]iile cele mai vizitate de turi}tii spanioli s^nt Fran]a }i Italia,urmate de ]@ri din continentul american (SUA, Cuba, Mexic) }i african (Maroc,Egipt). Pre]urile au avut o u}oar@ tendin]@ ^n sc@dere pe destina]ia Europa }i cre}tere pe destina]iile Caraibe.
Pozi]ia ofertei turistice rom$ne}ti
Doar 21% din num@rul turi}tilor spanioli au venit ^n Romania prin servicii organizate, ^nregistr^ndu-se o sc@dere cu 19 procente fa]@ de anul trecut.
Sosirile turi}tilor spanioli s-au concentrat ^n trimestrele doi }i trei.
S^nt preferate programele culturale (programul Dracula }i M^n@stirile din Bucovina s^nt cele mai bine v^ndute); a sc@zut interesul pentru programele de tratament, datorit@ deterior@rii condi]iilor din clinica Otopeni }i dispari]iei clinicii hotelului Flora); nici sejururile pe litoral nu se v^nd bine.
%n momentul de fa]@ s^nt patru firme rom$ne}ti care primesc turi}ti spanioli: ONT, Fantastic Tours, Arcadia Tour, Lider Tour Travel.
Pricipala cauz@ a slabei circula]ii c@tre Rom$nia este faptul c@ mijloacele din mass media difuzeaz@ foarte pu]ine informa]ii despre Rom$nia, la care se mai adaug@ }i conflictele care au fost ^n zon@ (Kosovo).
Analiza tarifelor practicate pe pia]@ de societ@]ile comerciale rom$ne}ti, comparativ cu cele ale concuren]ei pentru produse turistice similare; tendin]e ^n evolu]ia tarifelor.
Principalii concuren]i ai Rom$niei pe pia]a spaniol@ s^nt Ungaria }i Cehia. Pre]urile rom$ne}ti s^nt peste cele practicate ^n Bulgaria, la acela}i nivel cu cele din Polonia }i Croa]ia.
%n raport cu celelalte destina]ii, Grecia, Maroc }i Tunisia, pre]urile noastre s^nt cu pu]in sub sau la acela}i nivel cu pre]urile acestor ]@ri; ^ns@ costul transportului c@tre aceste destina]ii, datorit@ posibilit@]ii organiz@rii de zboruri charter, diminueaz@ considerabil pre]ul pe pachet.
Deoarece tendin]a pe pia]@ este de men]inere sau diminuare a pachetelor de servicii, ^n 1999, fa]@ de 1998, se recomand@ tour operatorilor rom$ni
s@-}i reconsidere politica de pre]uri, ^n sensul men]inerii, ^n anul 2000, a pre]urilor cel pu]in la nivelul anului 1999.
De asemenea compania TAROM nu face reduceri de pre]uri ^n perioadele ianuarie-mai }i septembrie-noiembrie a}a cum fac companiile MALEV sau LOT.
S^nt destina]ii ca Norvegia, Finlanda, Austria, Andorra, care au pus la dispozi]ia turi}tilor spanioli pentru perioada de extrasezon oferte “oportunit@]i” de 4-5 zile cu sf^r}it de s@pt@m^na, la pre]uri cuprinse ^ntre 260-300 USD.
Turi}tii spanioli apreciaz@ ca pre]urile rom$ne}ti s^nt peste limita calit@]ii serviciilor, ^ns@ nu s-au ^nregistrat reclama]ii din partea acestora. Turi}tii spanioli apreciaz@ ^n general peisajele, vestigiile culturale, ospitalitatea rom$nilor. Consider@ c@ hotelurile din Rom$nia, de}i curate, nu se afl@ la nivelul de dotare european, cele mai deficiente fiind b@ile.

TURCIA

Situatia plecarilor de turisti din Turcia:

AN TOTAL PLECARI
1999 4.776.614
1998 4.601.349
99/98 3,8

Romania se situeaza in acest trend cu o crestere de cca 10%.
Din totalul populatiei Turciei, de 65 mil. locuitori, in 1999 au calatorit in strainatate cca 7,3 %, ceea ce arata ca exista un segment redus cu venituri care permit calatoriile in strainatate. Din acestia, pentru vacante au calatorit numai 2,1%, restul reprezentand alte motivatii.
Din aceasta patura de cetateni, cu venituri peste medie, cei mai multi sunt cei bogati si foarte bogati (1,5%). Acestia prefera destinatii scumpe, cu hoteluri de 4-5 stele, cu posibilitatea vizitarii unor leagane culturale mondiale si cumparaturi la moda.
Principalele produse agreate pe piata sunt marile capitale si orase europene, Paris, Londra, Roma, Viena, Venetia, Praga, Budapesta.
O alta categorie de produse scumpe agreate sunt croazierele maritime si fluviale (in Europa), schiul in statiunile din Franta, Elvetia, Austria.
In Turcia exista si un segment de populatie interesat de produsul de tratament, dar acesta face parte din prima categorie, cei care cumpara produse de lux, sau originale, noi, la moda.
Clasa de mijloc a populatiei, cei 0,6% la care se adreseaza si Romania, prefera produsele turistice mai ieftine ca in Turcia, sau cel putin egale ca pret. Aceste produse sunt: litoral, Bucuresti, munte vara, schi, incentive, programe speciale, etc.
Turismul de incentive si reuniuni este dezvoltat, cu toate ca oferta Turciei in acest domeniu este extrem de atractiva. Acest turism se bazeaza pe servicii exceptionale, oferite de destinatii deosebit de atractive.
Un aspect interesant al pietei este circulatia in strainatate neorganizata, astfel incat turistii nu apeleaza la serviciile unei agentii de turism.
Principalele agentii implicate permanent sau ocazional in programul pe Romania sunt: AIRTOUR, DURU TURIZM, ULUSOY, VIP TIRIZM, EMAN TUR, TUR SELECT, ASYA TUR, KULTUR, SEAMER, TRAVEL CLUB, BIEN TOUR.
-programele traditionale cu trend de crestere a realizarilor sunt: sporturi iarna, vizite Bucuresti si orase, afaceri-incentive, iar cele in scadere sunt: litoral, croaziere, tratamente;
-programele noi, introduse in ultimii ani, cu trend de crestere sunt: combinate pe terte piete, vanatoare, yachting.
Turcii cheltuiesc sume importante de bani la fata locului (restaurante, baruri, excursii optionale, cumparatruri, etc.), crescand astfel considerabil incasarile valutare de pe aceasta piata.
Tarifele practicate pe piata arata ca Romania este o destinatie scumpa, comparativ cu concurenta.
Oferta turistica Romania:
Puncte tari: - destinatie apropiata;
capacitate transport diversificata (avion, auto, tren, vapor);
fara viza pentru cetatenii turci;
potential turistic agreat, inclusiv cu valente specifice (turkish heritage, gastronomie, etc.);
Puncte slabe:
insuficienta fondurilor, programelor si materialelor de promovare;
neimplicarea touroperatorilor romani;
neimplicarea TAROM in programele de promovare, actiuni distructive, soldate cu debite de cca 450 mii $, care au condus la deteriorarea imaginii Romaniei pe piata;
tarife ridicate, calitatea slaba a serviciilor, (accentuate ingrijorator in anul 1999);
pierderea/deteriorarea partiala sau totala a principalelor produse turistice:
litoral, baza materiala invechita, tarife excesiv de mari
tratamente - aproape inexistent, baza materiala invechita, disparitia geriatriei
circuite - aproape inexistent, lipsa mijloace auto moderne si a unor hoteluri de calitate in orase
munte - iarna - baza materiala invechita, transport pe cablu insuficient si defectuos (Sinaia), tarife extrem de ridicate
inexistenta unor parteneri puternici pe piata.