Prundisurile sarmatiene cu elemente de andezite depuse de Bistrita in fata Carpatilor nu puteau fi aduse din Caliman prin reteaua Bistricioarei, ci prin raurile care se adunau in aria joasa de la Vatra Dornei, pentru a se angaja apoi, in avale, in traversarea Cheilor de la Zugreni. Prin urmare, cadrul morfologic general, cu tendinte de evolutie spre liniile actuale, era deja creat din sarmatian. De atunci si pana acum, aria depresionara s-a extins, incat in limitele actuale are o suprafata de peste 1000km2 si se dezvolta in principal in lungul raurilor ce vin dinspre Bargau si Caliman, respective Dorna si Neagra Sarului.In literatura geografica romaneasca depresiunea este numita si Tara Dornelor, intelegand prin aceasta vatra depresiunii si rama muntoasa inconjuratoare, pana unde se intinde domeniul economic. Termenul de “tara” nu este insa folosit ca apelativ local pentru aceasta regiune, localnicii numind tara terenurile agricole din Moldova, altfel zis, regiunea de unde se aprovizioneaza cu porumb si grau, pentru dorneni, aceste campii fiind in Campia Moldovei, pe teritoriul judetului Botosani.