Cultura |
Istorie |
| |
Obiective
Turistice |
Produse
Traditionale |
|
Unitati
Turistice |
|
|
|
|
|
|
|
| |
Extinsa
pe directia generala est-vest, intre cele doua treceri transversale
carpatice ale Oltului, respectiv defileurile de la Racos, si Turnu
Rosu, Depresiunea Fagarasului se contureaza ca o unitate geografica
distincta, incadrata functional culoarului de depresiuni marginale
din sudul si vestul Podisului Transilvaniei. Ea separa Podisul
Hartibaciului de unitatile montane carpatice, constituind in acelasi
timp si o arie de interfata transilvano-carpatica.
|
|
In
nord, catre Podisul Hartibaciului, limita depresiunii este marcata
prin denivelari de 100-250 m, pe frontal de cuesta de pe dreapta
Oltului, la baza caruia s-au dezvoltat o serie de sate, ca : Ungra,
Ticusu Nou, Halmeag, Rucar, Feldioara, Colun, Sacadate, Bradu. Spre
sud, la altitudini de 550-750 m, limita urmareste contactul dintre
formatiunile Miocene ale Podisului Transilvaniei si cele cristaline
ale orogenului carpatic, depresiunea fiind dominate de culmile netezite
ale suprafetei carpatice de bordure (±1000 m). Daca pe tot
acest aliniament sudic si sud-estic, intre campia piemontana fagaraseana,
cu o mare densitate a satelor si cu terenuri predominant agricole,
si culmile montane inalte, acoperite cu paduri de foioase, se interpune
o fasie ingusta de dealuri ( dealurile submontane fagarasene si
persane), acoperite de fanete si palcuri de padure, la nord-est
de valea Venetiei pana la defileul Oltului de la Racos, aceasta
fasie de dealuri submontane lipseste, terasele de pe stanga Oltului
venind in contact direct cu formatiunile cristalino-mezozoice ale
Muntilor Persani. |
Aceasta
intinsa arie depresionara mai este cunoscuta si sub numele traditionale
de Tara Fagarasului sau Tara Oltului, folosite concomitant atat
in documentele oficiale, cat si in vorbirea curenta a populatiei
locale. Daca prima denumire a fost utilizata in documentele de cancelarie
transilvanene si ale Tarii Romanesti, ca si in titlurile domnitorilor
munteni, cea de-a doua, provenita de la numele raului collector-Oltul,
apartine traditiei locale, fiind probabil cu mult mai veche.
|
|
|