Molidisurile carpatice sunt mai raspandite in Bucegi si Piatra Craiului, asaltand versantii mai putin abrupti. Celelalte masive montane din sud apartin domeniului padurilor de amestec de molid, brad si fag, cu insule de molidisuri doar in Postavarul, Piatra Mare si mai rar in restul varfurilor inalte.

Cea mai mare parte a muntilor Persani si a culmilor montane de inaltime mijlocie din bazinele Tarlungului si Buzaului superior constituie domeniul fagetelor pure sau in amestec cu gorunul, in zonele marginale, la contactul cu piemonturile.

In sfarsit, vatra depresionara joasa si mai ales rama piemontala periferica sunt - sau mai bine zis au fost - acoperite de paduri de stejar ( stejarul pedunculat), fiindca in prezent acesta se mai pastreaza doar insular sau ca exemplare izolate, fiind defrisat inca din timpuri vechi, dar mai intens in ultimele 200-300 de ani.

Industria lemnului, celulozei si hartiei, cu intreprinderi importante la Zarnesti si Ghimbav, se aprovizioneaza cu materie prima aproape exclusiv din padurile Tarii Barsei si muntilor inconjuratori, care mai favorizeaza si alte ramuri industriale, inca nu indeajuns organizate ( conserve de fructe de padure si eventual de vanat, obtinerea unor produse chimice din lemn, cetina, rasina etc.).