Reteaua hidrografica, reflectand indeosebi conditiile de relief si clima, se caracterizeaza prin abundenta arterelor fluviale si prin tendinta lor de concentrare catre zona coborata a depresiunii, drenata de cel mai important dintre raurile locale, Oltul. Acesta, scapat de incatusarea de la Tusnad, unde intrunea trasaturile raurilor de munte, rataceste lenes pe fundul vechiului lac pliocen, meandrand ca in zonele specifice de ses, intr-o albie larga, cu lunca joasa, pe care o acopera temporar cu apa si aluviuni, la marile viituri de primavara sau de vara, cand se adaoga si aportul substantial al tributarilor sai. Lucrari locale de corectie au redus foarte mult spatiile afectate de inundatii, dar lunca este ocolita totusi de asezari, care prefera podurile svantate ale terasei inferioare sau, pe alocuri, portiunile inaltate ale luncii, datorita conurilor de dejectie ale afluentilor. Acestia, cu obarsiile in muntii inconjuratori, se inmanuncheaza in cele doua zone ( pe Raul Negru, la vest de Reci, si pe Olt, in sectorul Bold-Feldioara). Este vorba, pentru primul caz, de Tarlung, unit cu Vaile Zizinului, Papului, Teliului, Dobarlaului etc., iar pentru cel de al doilea , de Timis, Ghimbav, Barsa, Vulcanita, Hamaradia.

Viguroase in rama montana, datorita pantei accentuate si debitului relativ constant, asigurat de volumul apreciabil de precipitatii, acestea constituie rezerve insemnate de apa industriala si potabila si chiar de forte hidroenergetice, valorificate partial pe Tarlung- Barsa, dar nu la nivelul adevaratului potential.

In cadrul depresiunii, ele isi schimba brusc trasaturile, reducandu-si viteza in functie de panta cu totul neinsemnata, meandrand si revarsandu-se destul de frecvent in luncile, largite ca niste palnii in traseele inferioare, din preajma punctelor de connfluenta.

In zonele intermediare de piemont, se adancesc in materialul acumulativ al acestora, isi taie terase si favorizeaza amplasarea asezarilor, care cauta vecinatatea cursurilor de apa.

In cuprinsul piemonturilor, grosimea apreciabila a materrialelor accumulative permite infiltrarea usoara a apelor superficiale si organizarea unui nivel freatic profound, desyul de greu de intersectat prin fantani, ceea ce explica lipsa aproape generalizata a asezarilor compacte. Acestea urmaresc si jaloneaza, printr-un adevarat lant de sate mari, majoritatea urbanizate, linia de contact dintre piemonturi si vatra joasa a depresiunii, unde debuseaza si izvoare puternice, provenite tocmai din rezervele insemnate de apa din cuprinsul celor dintai.