Clima |
Fauna |
|
Retea
Hidrografica |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Pe
culmile piemontane si pe versantii slab inclinati din jurul lor
predomina soluri brune luvice tipice holoacide si superficial oligobazice.
Mare parte din suprafata campurilor piemontane si a teraselor este
acoperita de cernoziomuri cambice tipice si moderat levigate si
cernoziomuri cambice tipice freatic-umede, fiind cultivate in mare
parte cu cereale si plante tehnice.
In luncile Cibinului si ale afluentilor lui, cea mai mare suprafata
este ocupata de soluri aluviale si soluri gleice folosite ca fanete
si pasuni. In lunca Paraului Stramb si in teritoriul dintre localitatile
Sura Mica si Gusterita, pana la Cibin, se afla vertisoluri gleizate
si freatic umede. Pe versantii moderat inclinati ai dealurilor dintre
vaile Sevisului si Saratei, sau in perimetrul localitatilor Gusterita
si Bungard apar soluri erodate si chiar roca la zi. |
| EROZIUNEA
SOLULUI |
In
general, depresiunea nu prezinta o dinamica acdcentuata a versantilor.
Deplasarile in masa sunt mai frecvente decat eroziunea in adancime
si in suprafata si apar cu precadere sub influenta activitatii antropice
sau a unor cantitati mari de precipitatii, mai ales in portiunile
cu fragmentare mai mare.
Areale afectate de siroire se gasesc la sud si vest de Sadu, sud
de Rasinari si est de Poplaca. Alunecari sunt localizate in dealul
Gusterita, pe versantul drept al vaii Orlatului, pe versantul stang
al Cisnadiei etc., producandu-se pe fondulunor vechi alunecari.
Instabilitatea albiilor minore ale Cibinului si Salistei, precum
si a afluentilor lor se manifesta prin migrarea bancurilor aluviale
submerse, consecinta a transporturilor si acumularilor de materiale
(nisipuri si pietrisuri), provenite in parte si din surparile de
maluri. |
|
|