Cultura |
Istorie |
| |
Obiective
Turistice |
Produse
Traditionale |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Depresiunea
Sibiului constituie o unitate de contact bine definita
a culoarului depresionar Olt-Mures, prin pozitie, dimensiuni,
geneza, evolutie, functii economice. Larga deschidere spre nord,
prin culoarul Visei, spre Valea Tarnavei Mari, spre
sud, prin defileul Oltului – ca axa permanenta de inlesnire
a legaturilor intre regiunile permanent si intens populate de
la nord si de la sud de Carpati – la care se aduga obisnuitele
legaturi submontane est-vest, desemneaza depresiunea ca o arie
importanta de convergenta a cailor de comunicatie. Depresiunea
este o individualitate geografica, nu numai prin peisajul natural,
dar si ca vatra de straveche si permanenta locuire, in care modificarile
antropice sunt in corelatie deplina cu dezvoltarea orasului Sibiu,
|
 |
unele
dintre centrelle urbane mari ale tarii.Pozitia geografica, la contactul
morphologic si structural al Podisului Transilvaniei cu Muntii
Candrelului, determina limite clare bine marcate de abrupturi.
Limita de sud urmareste contactul dintre formatiunile cristalino-mezozoice
si cele neogene, materializat printr-un abrupt de 350-400 m. Contactul
cu muntele este subliniat de glacisuri, de largirea brusca a vailor
la iesirea in depresiuni, de clima, de vegetatie, de gradul ridicat
de umanizare, prin sirul de asezari compacte, alcatuind cea mai
mare parte din satele marginimii Sibiului. Abrupturi de eroziune
cu inaltimi de 150-200 m separa depresiunea de Podisul Hartibaciului,
la est de Podisul Amnasului, la nord-vest si vest. Prelungirile
sudice ale acestor podisuri, ca niste pinteni, inchid depresiunea,
comunicarea cu ariile depresionare limitrofe realizandu-se prin
Cheile Cibinului de la talmaciu si, respective, micul defileu
al Salistei, de la Orlat. Spre vest, Depresiunea Sibiului
se continua cu mica depresiune a Salistei, considerate, fie
o prelungire a acesteia, fie o individualitate mai restransa cu
aceeasi succesiune a formelor de relief de la sud la nord, cu asezarea
satelor si integrarea lor in aceeasi fasie de margine a Muntilor
Cindrel. Ambele depresiuni au relieful asimetric, cu fragmentare
deluroasa, dar predomina sesurile aluviale care se detaseaza
prin proportia lor de 60%. |
|
|