CEM - Marginimea Sibiului

Vegetatia naturala, bogata si variata in specii, a suferit transformari in decursul timpului prin defrisare si destelenire, facand loc terenurilor arabile si pajistilor. Cea mai mare parte a dealurilor piemontane si a unor portiuni din terasele inalte sunt acoperite cu paduri de gorun (Quercus petraea), ce se intrepatrund cu fagetele (Deschampsio-Fagion). Frecvent apare carpenul(Carpenus betulus), mesteacanul (Betula Pendula), artarul (Acer platanoides), jugastrul (A. campestre) etc. Odata cu defrisarea stejaretelor si gorunetelor, pe versantii inclinati si pe podul teraselor s-au instalat pajisti secundare higro si mezofile cu Molinia coerulea, Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Deschampsia caespitosa si pajisti din alianta Cynosurion ( Agrostis tenuis-Festuca rubra, Agrostis tenuis-Festuca rupicola). In partile de sud-vest si sud-est ale depresiunii se dezvolta pajisti de stancarie cu Stipa pulcherrima, Festuca pallens la Talmaciu, F. valesiaca si asociatii pioniere de stancarie la Orlat. In luncile Cibinului si afluentilor de pe partea stanga sunt zavoaie de salcie (Salcetum albae – fragilis) ruderalizate si cu elemente nitrofile adventive, ca : Rudbeckia laciniata, Helianthus decapetalus, Aster novi belgii etc. Lucrarile de desecare intreprinse in luncile Cibinului, rusciorului, Paraului Stramb- inca de la inceputul secolului nostrum, continuate cu cele dintre anii 1957 si 1976 – au contribuit la coborarea nivelului apei freatice, iar prin aceasta la reducerea sau disparitia in mare parte a fitogenezelor de mlastini si pajisti mlastinoase higromezofile, precum si la scaderea densitatii populatiilor de Plantago maxima, relict din perioada postglaciara anatermica, intalnit azi numai in luncile Rusciorului si Paraului Stramb.Etajarea asimetrica, varietatea fragmentarii reliefului si conditiile de climat local au influentat vadit structura si distributia spatiala a fondului funciar, 50% revenind terenurilor arabile, concentrate in partea joasa, pe sesuri sit erase. In rest, exista terenuri pomicole (3,0%), indeosebi in sectorul colinar, pasuni si fanete (7%), paduri (38%) etc