|
| Home/Turism
Rural Regional/Muntii
Romaniei - Carpatii si sistemul muntos alpin
|
| Intre
masivele Iezer , Leaota, Bucegi si Piatra
Craiului un compartiment mai coborat, cu maguri, culmi prelungi
si curmaturi care depasesc frecvent 1100m, dar si cu vai puternic
incrustate, cu bazinete care se insinueaza pana la baza muntelui,
cu asezari de tip pastoral care se risipesc pe interfluvii si se
grupeaza pe vai. Acesta este aspectul pe care il intruneste Culoarul
Branului, areal de discontinuitate in masa carpatica, cu afinitati
genetice fata de munte, dar si cu o personalitate proprie.
|
In
nord, fata de Depresiunea Brasov, culoarul este suspendat
cu 400 - 500m ; in sud, se prelungeste pe Dambovita
in depresiunea Dragoslavele, care consemneaza caractere
similare cu cele ale intregului culoar ( terase locale ca
si in bazinetul Rucar, nivele marginale sincrone
cu cele de pe Valea Dambovitei din amunte, comnfluente
in serie, textura si structura asezarilor care pastreaza
acelasi caracter traditional ).In
lungul Dambovitei, acest culoar se dezvolta catre
nord-vest, pe culoarul Tamasului - intre Piatra Craiului
si Fagaras, si pe culoarul Oticului - intre
Fagaras si Iezer - , unde se prezinta sub
forma unor suprafete denivelate, in functie de natura petrografica,
si in care reteaua hidrografica se adanceste puternic, imprimandu-le
caracterul suspendat. |
 |
|
|
In est si vest, fata de Bucegi, Leaota , Piatra
Craiului si Iezer, culoarul este delimitat de abrupturi,
martori de eroziune, culmi ptrelungi si mai ales de salase diseminate
de pajisti.Aspectele de relief reflecta stransa dependenta fata
de structura sinclinala a Culoarului Dambovicioarei, din
cadrul caruia in Culoarul Bran - Rucar - Dragoslavele
se disting compartimentul Dragoslavele, cu fundament cristalin,
si in compartimentul Rucar - Bran, in care cristalinul
se afla la adancimi mai mari, intersectat de numeroase falii. Rezulta
stfel o mare varietate litografica ( sisturi cristaline, calcare,
conglomerate, gresii, marne, argile etc. )si o structura tot atat
de complexa .
|
Faliile care intersecteaza aceste formatiuni si structuri
sunt puse local in evidenta de eroziunea diferentiala. Astfel,
falia longitudinala Giuvala din sinclanatul Fundata
este marcata de aflorimentul cristalin din Valea Fundatica,
iar facturile transversale din sinclanatul Rucar evidentiaza
horstul Pleasa - Posada si grabenul Podu - Dambovitei;
falia transversala a Branului este transpusa in pragul inalt
al Branului, dominand compartimentul coborat al Depresiunii
Brasov. Intense modelare, exercitata pe acest substrat
geologic complex, este pusa in evidenta de suprafata de
nivelare Gornovita sau " platforma braneana", respective
de " platforma pasurilor inalte". |
 |
Este
o adevarata poarta naturala intercalate intre unitati structurale
distincte, cu altitudini care oscileaza intre 900 - 1400m. dispozitia
nivelelor, a seilor, a martorilor de eroziune, a generatiilor de
vai, a conurilor de dejectie confirma un intens drenaj prin Dambovita
catre sud si prin paraul Turcului spre nord. Platforma braneana
este conturata prin doua nivele, care corespund la doua generatii
de vai. Prima generatie de forme mai inalte apartine pliocenului
inferior, iar cea de-a doua generatie este atribuita pliocenului
superior.Abaterile altitudinale de la nivelul branean sunt datorate
proceselor carstice.
Ele
au un mod de manifestare cu totul original, fiind conditionate
de intercalarea calcarelor cu conglomerate si roci cristaline,
de pozitia si desfasurarea lor la nivelor interfluviilor si
vailor, dar mai ales de gradul lor de tectonizare.Din morfologia
carstica mentionam : cheile Dambovitei, Dambovicioarei,
Oratii, Crovului, Rudaritei, Raului, Prapastiei etc, lapiezuri
si doline de tipul celor in panta care contribuie la marirea
treptata a bazinelor, pesterile Dambovitei si Dambovicioarei
etc. Cheile
din Culoarul Bran - Rucar - Dragoslavele se caracrerizeaza
prin prezenta tuburilor de presiune si dizolvare, a surplombelor
si a marmitelor care confirma o continua adancire a retelei
hidrografice. Specifica este incrustarea epigenetica pentru
vaile care inscriu in alternanta cheile dezvoltate pe calcare
cu bazinete grefate pe marne si argile. |
 |
Nu
sunt excluse insa nici nici captarile locale, asa cum sunt cele
care au condus la formarea unor cursuri unitare - Dambovicioara,
paraul Prapastieietc., sau accidentele tectonice care au
directionat drenajul - Valea Dambovitei.
De asemenea, ponoarele si izbucnirile frecvente inlungul vailor
Fundatica si Rudarita atesta existenta unei zone carstice suspendate
al carei drenaj abundent se dirija catre Dambovita si paraul
Turcului.
In
configuratia actuala a Culoarului Bran - Rucar - Gragoslavele
se remarca trei sectoare distincte. Sectorul Branului
( nordic ) se desfasoara avale de cumpana de ape de la Giuvala
pana la Bran ; este larg deschis sub forma unui amfiteatru,
drenat de paraul Turcului. Bordura sa este formata dintr-o
serie de martori ( varful Coarbei 1140m, varful Sirnea
1226m, Muntele Clabucetu 1361m ), care fac parte din treapta
superioara a platformei branene. Din acest nivel, altitudinile
scad catre Bran si catre paraul Turcului,
formand o trepta uniforma, cea a interfluviilor de +900m,
acoperite cu pasuni si fanete, cu numeroase salase si cu
vai delimitate strict de culmi muntoase. |
 |
Pentru
acest sector este caracteristica originalitatea asezarilor. Pe vaile
Moeciu, Simon si Turcu predomina asezarile
lineare dispuse la baza versntilor, pe terase locale, pe glacisuri
sau pe lunci.O densitate relativ mare a gospodariilor in vatra au
localitatile Bran, Moeciu si Simon. Fiind asezate
si pe drumul vechi al Branului, acestea au cunoscut o evolutie impusa
de necesitatea de aparare, ceea ce explica prezenta gospodariilor
cu ocol intarit, cu o dispozitie a anexelor in careu.
Specifice sunt si gospodariile risipite de la Magura,
Pestera si Sirnea, la adapostul versantilor,
unde alterneaza cu pasuni si fanete, sau cele de la Ciocanu,
grupate in jurul izvoarelor. Local se remarca si o grupare
a gospodariilor pe familii, pe proprietati.Toate
aceste asezari deriva din sedentarizarea populatiei in jurul
unor vechi salase, unde in afara terenurilor de pasunat
au aparut suprafete arabile restranse ( culturi de porumb
si cartofi ). In general, gospodariile se risipesc pana
la altitudini de peste 1200m, iar distantele fata de salase
si stane scad frecvent sub 1km. Acest fenomen, alaturi de
densitatea mare a stanelor, se explica si prin existenta
unui numar mare de drumuri de transhumanta. |
 |
Cea
mai mare localitate este localitatea Bran, cu circa
5700 de locuitori, cu o densitate de aproape 80loc/km2 si cu un
nucleu principal in jurul castelului Bran. Construit in 1377 ca
punct strategic, castelul de la Bran este astazi
muzeu de arta feudala care detine si un muzeu etnografic in aer
liber.
|
|
|
