Formatiunile petrografice ale autohtonului participa in cea mai mare parte la alcatuirea muntilor Retezat. Doua puternice masive intrusive-graniodioritul de Retezat si cel de Buta- strapung sisturi cristaline slab metamorfozate ;sisturile cristaline constituie un sinclinalurmat in lung de vaile Lapusnicului si Raului Barbat. Sedimentarul autohtonului afloreaza in valea Lapusnicului si mai ales in muntii Piule-Iorgovanu, unde favorizeaza dezvoltarea unui relief carstic : doline, avene, lapiezuri, pesteri.

Panza getica, formand altadata o vasta inclinatie, a fost distrusa aproape in intregime, asa incat se mai mentine numai pe latura nordica a masivului, la altitudini de 800-1000 m, sub forma unei fasii cu latime de cativa kilometri. Cele cateva petice de calcar pe care le suporta sunt puse in evidenta de Pietrele Macestilor.

Suprafata de eroziune Borascu are o extensiune redusa in Retezat, unde platourile usor valurite din muntii Zlata, Zanoaga si culmile din Picioru Slaveiului si Lancita se racordeaza la inaltimea de 2100-2200 m. Prin spinarea rotunjita a Dragasanului si prin podurile cvasistructurale din Piule, Stanuletii si Iorgovanu suprafata Borascu se prelungeste in Masivul Godeanu, unde capata o dezvoltare remarcabila.

Urmele suprafetei de netezire Rau Ses se urmaresc pe latura nordica a masivului, unde culmile secundare se racordeaza la inaltimea de 1400-1200 m intr-un plan inclinat. Prelungit spre sud, el intalneste patul vailor glaciare, fapt ce lasa sa se intrevada ca ghetarii cuaternari au modelat vaile evoluate, corespunzatoare complexului sculptural Rau Ses.