Muntii Retezat, cu inaltimile lor maxime de peste 2400 m, domina muntii din jur cu cel putin 200 m, iar prin peisajul lor salbatic- varfuri si creste stancoase, imense caldari glaciare cu nenumarate lacuri si intinse grohotisuri- se afirma ca o puternica individualitate geografica. La nord, contactul cu depresiunea Hateg, se face printr-un abrupt de cateva sute de metri, desfacut de eroziune in fatete triunghiulare, caracteristice liniilor tectonice. La vest si sud, valea Raului Mare, respectiv Lapusnicului Mare, adancita cu circa 1000 m in podurile suprafetei de eroziune Borascu, desparte Retezatul de muntii Tarcu si Godeanu. Spre est, Rau Barbat si Pilugu constituie adevarata limita a masivului, separandu-l de Muntii Tulisa.

Catre sud, Muntii Retezat vin in contact cu extremitatea apuseana a Depresiunii Petrosani. Legatura dintre Retezat si Godeanu se face printr-o culme cu inaltimi de 1900-2000 m (Culmea Dragasanu, alcatuita din sisturi cristaline, si masivele calcaroase Piule-Iorgovanu), uneori cuprinsa sub numele de Retezatu Mic.Acesti munti trebuie considerati insa ca o regiune de tranzitie cu particularitati ce o deosebesc atat de Retezatul propriu-zis, cat si de Masivul Godeanu.

In muntii Retezat se disting doua culmi principale, aproape paralele, cu directia vest-sud-vest – est nord-est, unite in partea centrala ; intre acestea, Rau Barbat si Lapusnicu Mare, cu sensuri contrare, formeaza un culoar longitudinal.

Culmea principala, nordica, incepe de la confluenta Lapusnicului cu Rau Ses prin muntele Zlata (2142 m) si este formata de numeroase varfuri : Sesele (2278 m0, Judele (2334 m), Bucura (2433 m), Peleaga (varful culminant, 2509 m), Papusa (2508 m), Varfu Mare (2463 m), continuat cu Lancitu si Cleantu Cozmii. Culmea sudica, aflata in prelungirea muntilor Iorgovanu-Piule si Dragasanu, cu inaltimi mai reduse, este formata din varfurile Custura (2457 m), Gruniu (2294 m) si Lazaru (2282 m). Din culmea nordica se desprind spre Derpresiunea Hateg culmi paralele prelungi, ale caror inaltimi scad treptat. Varful Retezat (2482 m), a carui denumire s-a extins asupra intregului masiv, se situeaza pe una dintre acestea. Din cea sudica, o serie de culmi scurte coboara pana la marginea Depresiunii Petrosani.

Infatisarea actuala a Retezatului se datoreaza in special ghetarilor cuatrenari, care au transformat fundamental relieful preglaciar. Daca in partea de vest, in jurul resturilor suprafetei de eroziune Borascu au existat ghetari mici, care au sculptat circuri izolate, ca Zanoaga, Zanoguta, Radesu, Slaveiu, Turcel, iar pe clina sudica a Dragasanului, Buta si Pustnicu, in partea centrala a Retezatului, ghetarii au fost mult mai puternici, atingand lungimea de 6-8 km. Pe versantul nordic, ghetarii din vaile Stanisoara, Pietrele, Valea Rea si Galesu confluau mai jos de actuala cabana Pietrele si au depus o mare morena frontala la inaltimea de circa 1350 m.

Pe versantul sudic, ghetarul din valea Bucurei si cel din valea Pelegei se uneau si coborau pe valea Lapusnicului pana la 1400 m altitudine. De asemenea, in bazinul de obarsie a Raului Barbat, pe pantele nordice ale culmii Gruniu aveau 2-3 km lungime. Pretutindeni in circurile si vaile glaciare microrelieful caracteristic este bine reprezentat prin trepte si praguri, berbeci glaciari (roci mutonate), morene laterale, mediane si frontale, acestea din urma depuse la 1350-1400 m si la circa 1650 m inaltime, dovedind existenta a doua faze glaciare. Circurile suspendate ce domina ulucuri bine conturate sustin si ele aceasta ipoteza.

In vaile glaciare Gemenele, Sesele, Judele, Bucura si altele, unde se intalnesc deseori exemplare de zambru, jnepenisurile ocupa suprafete intinse. In lungu paraielor se dezvolta asociatii de buruienisuri inalte, alcatuite predominant din Heracleum palmatum, Senecio nemorensis, Angelica sylvestris, A. archangelica ; in jurul lacurilor glaciare predomina buruienisurile de adenostyles allariae var. Kerneri, Athyrium distentifolium, Aconitum tauricum si pajistile de Deschampsia caespitosa.
Dupa topirea ghetarilor, in multe din cuvetele de subsarare din circuri s-au format lacuri glaciare. Intre cele aproximativ 80 de lacuri, cateva se remarca prin dimensiunile lor : Bucura, cel mai mare lac glaciar din Romania cu suprafata de 10 ha si adanc de 17 m ; Zanoaga, cu cea mai mare adancime, 29 m ; tau Negru, Galesu, Tau Portii, Taurile Custurii si altele, dintre care cateva se situeaza la peste 2200 m altitudine. O buna parte din lacurile Retezatului sunt pe cale de colmatare, ca spre exemplu Stanisoara si Pietrele, care abia mai au 1-2 m adancime, iar altele s-au colmatat complet, locul lor fiind marcat de soluri turboase si vegetatie higrofila.
Lacurile glaciare au alimentare nivopluviala. Apa rezultata din topirea zapezilor abundente si din precipitatii se infiltreaza in grohotisurile de pe marginea circurilor si este cedata treptat lacurilor. In apa limpede si rece traieste pastravul, care populeaza in acelasi timp raurile ce se formeaza din lacuri.
Caracteristicile Retezatului sunt crestele ascutite, numite atat de sugestiv custuri, si varfurile proeminente despartite de curmaturi situate de obicei cu circa 200 m mai jos. Pantele repezi ating cu usurinta 30-40 º, dar adesea in versanti apar pereti aproape verticali sau surplombe.

Aspectul ruiniform al Retezatului se datoreaza proceselor intense de dezagregare stimulate de conditiile climatice, intre care zapezile abundente, temperaturile scazute si ciclurile inghet-dezghet ce actioneaza intens asupra granodioritelor, pe alocuri puternic diaclazate. Rezulta, astfel, un relief rezidual, ca urmare a proceselor de dezagregare, pantele Retezatului sunt in general acoperite de grohotisuri fixate, semifixate si mobile. Cele mobile, cu blocuri basculante, constituie areale compacte sau se insira sub forma unor limbi cu latimi de zeci de metri.
In lugul valcelelor abia adancite, ele alcatuiesc torenti de pietre, activi in timpul averselor, dar mai ales datorita avantajelor. Grohotisul coboara treptat, formand la marginea circurilor conuri izolate sau reunite in tapsane bine dezvoltate. Deseori, se dispun in valuri arcuite, conturand troienele de zapada pe care au alunecat iarna, formand potcoave nivale solitare sau in releu.