CEM - Portal TURISM - Muntii Fagaras

In sens geografic larg, prin Masivul Fagarasului se intelege intregul complex muntos din Carpatii Meridionali cuprins intre raurile Olt, la vest, si Barsa Grosetului si Dambovita, la est. In cadrul acestui spatiu, se disting doua siruri de munti aproape paralele, unul nordic, al Muntilor Fagarasului, si unul sudic, constituit din sirul Muntilor Cozia-Frunti-Ghitu, continuat prin Masivul Iezer-Papusa. Intre cele doua siruri de munti se afla Culoarul Lovistei format din ultimele prelungiri ale lantului fagarasan. In nord, fata de Depresiunea Fagaras, limita este formata dintr-un abrupt cvasirectilin, cu o denivelare de circa 800 de metri, sub care se dezvolta o fasie piemontana.

Umerii dezvoltati la 1400 m pe cristalin evidentiaza contactul litologic si tectonic. De asemenea, se remarca prezenta padurilor de fag si conifere care coboara pana la limita depresiunii. Baza abruptului Fagarasului este marcata si de inversiuni de temperatura, circulatia descendenta a maselor de aer (foehnul) facandu-se simtita in jumatatea nordica a Depresiunii Fagarasului, unde asezarile se indesesc si unde predomina terenurile arabile.

Muntii Fagaras intra in contact, in partea sudica, prin Muntii Cozia, Frunti, Ghitu si Iezer, cu Subcarpatii Getici: o suita de pinteni prelungi cu altitudini de 1000 m in alternanta cu culoare de vale pe care la baza muntelui se insinueaza depresiunile. Pintenii subcarpatici formeaza o trepta de racord fata de munte, diferentiata altimetric in functie de natura petrografca. Depresiunile de contact accentueaza diferenta dintre munte si Subcarpati ( Depresiunea Campulung pe Rau Targului, bazinul Corbi-Nucsoara pe Rau Doamnei, Bradet-Bradulet, culoar depresionar aliniat pe Valsan, depresiunile Capataneni-Arefu pe Arges, Salatruc pe Topolog si Jiblea pe Olt si Coisca).

Contrastul inscris in peisaj este grupat de asezarile grupate pe fundul acestor areale depresionare, de specializarea lor in pomicultura, cresterea animalelor si prelucrarea lemnului.

Aspecte mai complexe apar in cadrul limitei de est, unde muntii Fagaras intra in contact cu unitati distincte - Culoarul Bran - Rucar - Dragoslavele, Masivul Piatra Craiului si Muntii Persani. In cea mai mare parte, limta se insinueaza pe Dambovita si pe afluentii acestora, precum si pe Barsa, unde ia aspectul unui culoar suspendat, intrerupt de curmaturi, denumit si depresiunea de contact a Dambovitei si Barsei. Sectorul nord-estic il formeaza Culoarul Tamasului desfasurat pe Dambovita, pe Tamas, curmatura Tamasului (1 370 m) si Barsa si Culoarul Oticului catre vest desparte masivele Fagaras si Iezer.

Platforma Braneana patrunde in acesta zona de contact unde desemneaza, la 1200 m, un culoar denivelat datorita eterogenitatii petrografice si tectonicii foarte variate. Acest nivel este dominat de suprafata Rau Ses 1600 m, ceea ce confirma existenta unui culoar miocen intre Fagaras si Piatra Craiului.Fiind delimitat strict de masive inalte, acest culoar pasreaza aceeasi vegetatie formata din paduri de conifere si fag.

Prezenta unor bazine ca cel de la satic, vechile drumuri de transhumanta care legau Depresiunea Brasovului, prin valea Barsei de cursul superior al Dambovitei, toate au favorizat transformarea unor vechi salase in asezari permanente. Despaduririle masive efectuate de la inceputul secolului nostru, plutaritul pe Dambovita, soseaua forestiera au introdus noi aspecte de peisaj. In prezent acumularea de apa de la Pecineagu, efectuata pentru valorificarea potentialului hidroenergetic al Dambovitei, alaturi de expoatarea echilibrata a fondului forestier, pastoral, cinegetic si piscicol, au contribuit la introducerea eficienta in circuitul economic a acestui sector de limita.