CEM - Portal TURISM - Muntii Ceahlau

Legendarul Ceahlau, “Olimpul Moldovei”, ocupa pozitie centrala in lantul rasaritean al Carpatilor. Stancile piscurilor se oglindesc in undele lacului de acumulare Izvorul Muntelui (Bicaz). Cu cei 1907 m-vf. Ocolasul Mare si 1900 m-vf. Toaca (Ceahalaul), domina muntii invecinati si valea Bistritei, permitand privelisti pana spre Pietrosu Calimanului sau spre Dunare. Drumetia este strans legata aici de zona lacului, de cheile Bicazului si de statiunea in dezvoltarea Durau-Ceahlau.

Masivul Ceahlau se prezinta ca o unitate morfologica bine pusa in evidenta de vaile adanci care-l inconjoara din toate partile: la est valea Bistritei cu lacul baraj Bicaz, la vest valea superioara a Pintecului si Bradului(Caprei), iar la sud si nord valea Bicazului si a Bistricioarei.

Ceahlaul reprezinta cel mai tipic exemplu de inversiune de relief din Carpatii Orientali. In cadrul sau se individualizeaza doua trepte de relief -una inalta (max. de altitudine in varful Toaca-1904 m) si una cu mult mai joasa si mai dezvoltata(cu inaltimi intre 1000-1300 m).

Suprematia altitudinala a zonei inalte este conferita de cei 400-500 m de adevarat beton natural, cunoscut sub numele de conglomerate de Ceahlau, care incep sa se dezvolte in jurul curbei de nivel de 1400 m. Unul din factorii care contureaza ''personalitaea'' Ceahlaului este zonalitatea verticala desfasurata pe o scara altitudinala de numai 1500 m.

Cu proeminenta sa insulara, Ceahlaul isi circumscrie acea trasatura de nod orohidrografic, in care raurile carpatice Bistrita, Bicazul si Bistricioara, cu afluentii lor si-au sculptat vail, ocolindu-l ca pe o rezervatie in care elementele de peisaj s-au completat intr-un chip inedit.