Desfasurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudica, Masivul Bucegi este delimitat de abrupturi ce depasesc frecvent 1000m fata de zonele limitrofe. Fizionomia Masivului Bucegi tradeaza structura si litologia ca elemente de baza in individualizarea sa teritoriala. Nodul orografic principal il constituie Varful Omu(2505m), ce corespunde unei zone in care conglomeratele includ in masa lor blocuri de roci cristaline si calcare. Relieful de cuesta din Masivul Bucegi este cel mai impunator. Din punct de vedere genetic, cuestele pot fi grupate in doua mari categorii : tectonice si de eroziune. Ca elemente particulare ale reliefului de cuesta sunt hogbackurile care imprima un aspect ruiniform, cele mai tipice exemple intalnindu-se sub Varful Pietrei Arse in bazinul Jepilor si in bazinul Vaii Babei. De asemenea, gresiile si conglomeratele, in alternanta, genereaza cueste etajate, ca cele de sub Vanturis, Varful cu Dor, Piatra Arsa, Jepi si Caraiman.

Din punct de vedere climateric, oscilatiile climatice au fost inregistrate sub diferite forme. Pe conglomeratele si gresiile eterogene din Bucegi, s-au format « Babele » si « Ciupercile ». Actiunea eoliana, in conditiile unei suprafete expuse, a exercitat, concomitent, o puternica coraziune. In prezent aceasta evolutie poate fi urmarita pe suprafata structurala din muntii Babele si Costila, unde santuletele de scurgere sunt accentuate de vant pentru ca, in perioada de calm sa fie ingropate, in buna parte, in nisip.Aspecte cu totul caracteristice ridica morfologia glaciara a Bucegilor. Actiunea ghetarilor cuaternari este localizata in jurul Varfului Omu ; masa de gheata a mulat vaile dispuse radiar. Suprafetele structurale, slab inclinate, au constituit si zone de alimentare a ghetarilor, ceea ce explica degradarea lor. Astfel, obarsia vaii Doamnei o forma firnul acumulat pe o suprafata structurala. Urmele glaciare existente pe vaile Malaesti si Tiganesti, cu expozitie nordica, sunt bine pastrate si deci mai concludente pentru unele concluzii geomorfologice.