      |
| INTRANET - CHESTIONAR - NEWS - BASKET - SEARCH - VANZARI |
Fauna |
Relief |
Retea
Hidrografica |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
| Dealurile Maramuresului ( Culmea Viseului) se extind intre saua de la Moisei si Valea Tisei, sub forma unei dorsale care separa bazinele Izei si Viseului. Se subdivid in trei subunitati : Culmea Bocicoel intre saua de la Moisei si Valea Spinului, cu grad mare se fragmentare, altitudini mari in care reteaua hidrografica tributara Viseului avanseaza peste linia marilor inaltimi. Datorita defrisarilor masive se produc frecvente degradari si alunecari. In formatiunile oligocene a luat nastere mica depresiune Bocicoel, in care este dezvoltata vatra localitatii cu acelasi nume ; Dealurile Paiutului intre valea Spinului si Ronisoara, cu altitudini mai mici, dar cu acelasi grad ridicat de fragmentare, favorizat de friabilitatea formatiunilor marno grezoase eocen-tortoniene ; Culmile Judeleva (938m) si Osoiu (665m), care inchid mica depresiune Ronisoara, sculptata in formatiuni miocene. Ele sunt masiv impadurite cu foioase. |
Piemonturile
Maramuresului sunt larg desfasurate intre Borsa si Sapanta sub abrupturile
structurale ale Rodnei si muntilor vulcanici, prezentand particularitati
distinctive, care duc la individualizarea a sase subunitati : Piemontul
Mara Sapanta, in cea mai mare parte despadurit de multa vreme, pentru
domeniul agro-pastoral ; Piemontul Gutaiului ; Piemontul Varatecului,
mult prelungit prin culmi tesite, in cea mai mare parte defrisate,
ceea ce confera un pregnant caracter pastoral ; Piemontul Botizei,
a carui particularitate consta in exigenta unui culoar de contact,
de natura litologica, in care se afla stravechile asezari Botiza
si Poienile Izei ; Glacisul Sacelului, marcat de o arie structurala,
evidentiata in peisaj, si Piemontul Borsa-Moisei, desfasurat pe
intreg aliniamentul Muntilor Rodnei si puternic fragmentat de vaile
tributare Viseului. |
Glacisul
Viseului se mentine intre 750 si 400 m altitudine absoluta, cu pante
usor inclinate si rari umeri de eroziune sau structurali. Intre
localitatile Borsa si Ruscova se evidentiaza numeroase cueste dispuse
p0erpendicular pe Viseu.Valea Viseului , extinsa pe mai bine de
60 km, se distinge printr-o succesiune alternativa de largiri si
ingustari si prin prezenta teraselor in zonele de confluenta cu
Vaserul, Ruscova, Bistra si Tisa, pretabile utilizarii agricole. |
Valea
Izei, desfasurata pe aceeasi directie ca si a Viseului, s-a format
pe axa unui vechi golf pliocen. In partea superioara se remarca
Culoarul Sacel – Salistea de Sus, sculptat in formatiunile
oligocene. In avale se evidentiaza mica depresiune a Dragomirestilor
si Culoarul Rozavlea, in care se succed trei terase, ale caror poduri
sunt utilizate pentru pentru culturi agricole. Defileul Surduc,
sculptat in gresie dura, ii urmeaza in avale Depresiunea Barsanei,
intens umanizata, continuata pana la tripla confluenta a Izei de
la Vadul Izei, cu Mara, Valea Stejarului si Sugau. Caracter depresionar
prezinta si compartimentul Marei, din care se detaseaza Podisul
Sugatagului, constituit in cea mai mare parte din formatiuni tortonian-sarmatiene,
dovada certa fiind depozitele salifere, in care activitatea antropica
a modificat profund peisajul. Actiunea de dizolvare a masivului
de sare prin infiltrarea apelor de suprafata in camerele de extractie
a cauzat prabusirea salinei, generand numeroase cuvete lacustre
si un relief haotic. Cele doua largi culoare de vale puternic umanizate,
drenate de Mara si Cosau, flancheaza acest pod prelung al Sugatagului.
|
Valea
Tisei se desfasoara intre localitatile Lunca si Tisa si Teceu Mic,
avand mare extindere la confluenta cu Iza si Sapanta, unde marile
agestre au favorizat inca din cele mai vechi timpuri o permanenta
locuire a populatiei autohtone la Sighetu Marmatiei , Sarasau, Sapanta
etc. Valea Tisei reprezinta relieful cu cea mai joasa altitudine
(sub 300m) din cadrul Depresiunii Maramuresului. |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
copyright © 2002 CEM. Toate drepturile rezervate.
Webmaster : Gabi Ciobanu