      |
| INTRANET - CHESTIONAR - NEWS - BASKET - SEARCH - VANZARI |
Fauna |
Vegetatie |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
Marea Neagra este o ramasita din vechea Mare sarmatica.
Daca nu ar fi avut loc la inceputul cvaternerului, legatura prin
Bosfor cu Marea Mediterana, ea ar fi ramas ca si Marea
Caspica ori Marea Aral, un lac indulcit mai repede prin
marile cantitati de apa ce-i varsa patru fluvii insemnate
dintre care Dunarea, cel mai mare. Limanurile basarabene,
ca si adancul golf transformat in delta, arata soarta Marii Negre,
daca prabusirile nu ar fi adancit-o. Spre tarmul nostru, din prabusire
a ramas un singur colt al carui varf formeaza Insula Serpilor. |
 |
Insula Serpilor |
|
Asezata la 44 km de Sulina cu suprafata asemanatoare
unui trapez, Insula Serpilor are o intindere de 17 ha si o inaltime
de 40 m. E formata din gresii si conglomerate asemenea celor din
unele parti ale Dobrogei si e acoperita in parte de cateva petece
de loess si terra rosa. Aceasta insula nu este locuita. Flora saracacioasa
apartine stepelor, iar fauna ei putina e formata din elemente ce
au ajuns prin zbor, innot sau duse de vant. E un popas important
al pasarilor calatoare. |
|
| Despre Marea Neagra | |
Marea Neagra are o suprafata de 411.540 km2,
odata si jumatate suprafata tarii. Nivelul apei in Marea Neagra
nu este constant ci cu oscilatiuni anuale, dupa cantitatea de apa
dulce adusa de marile fluvii sau ploile ce cad pe suprafata ei.
Vanturile puternice nasc schimbari periodice de nivel, dupa cum
s-a constatat si usoare miscari ritmice, asemenea celor de flux
si reflux. Fata Marii prezinta o serie de curenti de suprafata.
In lungul tarmului nostru exista un curent Nord-Sud, unit in dreptul
gurii Sf. Gheorghe cu altul venit dinspre Crimeea. Exista si un
curent mai adanc de la Sud spre Nord.Fata de alte mari, Marea Neagra
este saraca in organisme, caci 85 – 90% din volumul ei este abiotic,
fara viata. Flora, formata din numeroase alge verzi, albastre si
rosii, nu trece peste adancimea de 75 m. La marginea marii, in locurile
linistite si nisipoase, cresc adevarate paduri de "iarba de
mare" |
 |
Mamiferele nu sunt reprezentate decat prin delfinii zglobii,
numerosi in jurul valpoarelor. Mai numerosi sunt pestii. Se cunosc
1156 de specii dintre care 18% relicte pontice, 60% mediterane si
22% pesti de apa dulce sau derivatele lor. Din specia rechinilor,
Cainele de mare, care poate ajunge la 1,50 m lungime. Importanti
din punct de vedere economic sunt pestii din specia morunului, caracteristici
Marii Negre si celei Caspice. |
|
 |
 |
 |
 |
 |
 |
copyright © 2002 CEM. Toate drepturile rezervate.
Webmaster : Gabi Ciobanu