      |
| INTRANET - CHESTIONAR - NEWS - BASKET - SEARCH - VANZARI |
Fauna |
Vegetatie |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
Valurile
marine au in medie inaltimi de 0,35 m, lungimi de aproximativ 10
– 12 m si perioade in jurul a 3 secunde. In general, valurile din
Marea Neagra se prezinta sub forma unor unde scurte, cu timp de
formare si atenuare redus. |
 |
Curentii
marini |
|
Curentii
marini sunt rezultat al actiunii vantului, al diferentei de densitate
si al deversarilor fluviale. |
|
| Curentii de deriva | |
| Curentii
de deriva au cea mai mare frecventa la vanturi de nord ce actioneaza
cel putin 24 de ore, rezultand circulatii marine spre sud. I general, pe platforma continentala se pot separa cateva areale cu anumite tipuri ale circulatiei apelor marine: curenti costieri (pana la 10 – 15 mile de tarm), curenti curenti circulari si curenti largi. |
|
Salinitatea |
 |
Salinitatea
apei este puternic influentata de aportul de apa al Dunarii, remarcandu-se
o variatie inversa fata de debitul fluvial. De asemenea, se mai
constata o dependenta de regimul vanturilor si al curentilor marini,
ceea ce produce perturbatii in distributia continutului de saruri
solvite, indeosebi, in orizonturile superioare ale marii. In largul
platformei continentale, apele cu salinitate redusa se raspandesc
pana la distante apreciabile de tarm. |
|
| Tipuri de masa de apa | |
Pe
bazele caracteristicilor hidrologice s-au separat principalele tipuri
de mase de apa: masele de apa costiere, ca rezultat al indulcirii
apelor marine de cele dulci ale Dunarii, masele de apa superficiale
de larg, cu o grosime de cativa metrisi in care se resimt direct
variatiile sezoniere de temperatura, salinitate si oxigen dizolvat
si masele de apa de adancime, care ocupa cea mai mare parte avolumului
de apa. |
|
 |
 |
 |
 |
 |
 |
copyright © 2002 CEM. Toate drepturile rezervate.
Webmaster : Gabi Ciobanu