|
|
|
| Durata
perioadei de vegetatie cu temperaturi mai mari de 5 ºC variaza intre
220 si 230 de zile pe terenurile orizontale si la baza versantilor
si intre 190 si 200 de zile pe dealurile ina ;te. Subcarpatii
Buzaului se incadreaza in etajul gorunului si in cel al padurilor
de gorun si de fag, in amestec. Activitatile antropice au determinat
o diminuare a suprafetelor impadurite care se mentin pe suprafete
mai mari pe dealurile inalte si pe versantii cu inclinare mare.Padurile
de gorun sunt dezvoltate pe soluri brune eu-mezobazice si pe soluri
brune slab acide si ocupa suprafete mai intinse in culmile Salcia,
Botanul si in Dealurile Blajenilor. Pe versantii
cu expozitie nordica si nord-vestica gorunul este amestecat cu fag. |
In
pajistile naturale nedegradate apar ca specii edificatoare Festuca
rubra, Agrostis tenuis, la care se adaoga in locuri bine insorite
Festuca valesiaca, Crysopogon gryllus, iar in fanetele umede,
Festuca pratensis. In pajistile din dealurile scunde si
pe versantii cu expunere sudica, cu efecte de foehn, apar si unele
elemente stepice.Pe terenurile despadurite cu degradare medie sunt
caracteristice pajistile cu Botrichloa ischaenum, asociate
adesea cu Festuca valesiaca. |
Pe
terenurile puternic degradate prin ravenare, eroziune in suprafata
si alunecari, pe soluri neevoluate sau erodate sunt caracteristice
tufarisurile de catina. Unele sectoare puternic degradate au fost
plantate cu pin si salcam.Pe reteaua de vai din Subcarpatii Buzaului,
vaile Buzaului, Bastii Chiojdului, Balanesei sunt concentrate majoritatea
asezarilor, arterel ede circulatie si, in cazul vailor principale,
terenurile arabile. |
|
|