|
|
|
| In
distributia vegetatiei forestiere si ierboase se constata ca etajarea
se interfera si chiar se subordoneaza zonalitatii, determinate de
pozitia in raport cu axul Carpatilor Orientali. Ca urmare, se disting
trei subzone forestiere: a fagului – in Obcina Mare, de tranzitie,
de la molid la fag – in partea centrala a regiunii, si a molidului
– pe versantul vestic al Obcinei Feredeului si in Obcina Mestecanisului,
cu pajistile corespunzatoare.In urma anexarii Bucovinei(1775), Austria
trece la exploatarea sistemica si pradalnica a bogatiilor ei si
mai ales a padurilor. Astazi masivele forestiere, aproape compacte
pe culmi si versanti, indeosebi in Obcina Mare si Obcina
Feredeului, acopera 75% din teritoriu, inscriind obcinele intre
regiunile cu cele mai intinse si productive domenii forestiere ale
tarii. |
Exploatarii
si prelucrarii mestesugaresti-artizanale a lemnului, pentru nevoile
gospodaresti ale populatiei locale, li s-au adaugat in trecut forme
industriale, extragandu-se potasa, pacura, terebentina, iar mai
tarziu producandu-se hartie, mucava, chibrituri, “lana vegetala”.
Prin infiintarea a numeroase ferastraie mecanice, creste rapid productia
de cherestea de rasinoase si lemn de claviatura(rezonanta), iar
o cantitate tot mai mare de lemn se foloseste pentru obtinerea mangalului
si drept combustibil in fabricile de sticla si baile de fier |
.Exploatarea
si prelucrarea lemnului au constituit baza dezvoltarii industriale
pentru multe asezari din Obcine, aici luand nastere una dintre cele
mai importante grupari de ramura din intreaga tara. Ea a determinat
aparitia unei forte de munca specializate si se asociaza in mod
firesc cu cresterea animalelor, formand impreuna cu aceasta un cuplu
care defineste economia locala. |
|
|