INTRANET - CHESTIONAR - NEWS - BASKET - SEARCH - VANZARI

Produse Traditionale
Unitati Turistice
Alaturi de componentele fizico-geografice, omogenitatea peisajului umanizat si elementele sociale umane contribuie si ele la definirea caracterului unitar al regiunii Obcinelor Bucovinei si la diferentierea ei fata de regiunile invecinate.Desi pana in prezent nu s-au intreprins cercetari arheologice sistematice, unele recunoasteri de suprafata sau semnalari intamplatoare atesta o locuire timpurie. Astfel se pot mentiona obiecte de silex, paleolitice sau neolitice la Pojorita, Moldovita, Carlibaba, Poiana Micului, dar o mare importanta o au vestigiile medievale, descoperite la Poiana Micului, Gura Humorului, Campulung Moldovenesc, Sucevita etc. De asemenea, existenta unei formatiuni de tipul obstilorsatesti pe valea Moldovei, constituita, dupa unii istorici, chiar inaintea statului medieval Moldova (1359-1365) si cunoscuta mai tarziu sub numele de Ocolul Campulungului, presupune o baza demografica sufficient de numeroasa, stabila.In secolul XV – XVI, odata cu evolutia relatiilor feudale si amplificarea functiilor statului moldovenesc, aceste realitati geo-demografice incep sa fie confirmate sip e cale documentara. Cele dintai sunt mentionate satele de pe vaile principale: Vatra Moldovitei (1401), Vama (1409), Campulung (1411), Manastirea Humorului (1415), Putna (1468), Sucevita (1583) etc, in timp ce asezarile din bazinele superioare ale Moldovei, Sucevei, Bistritei sunt mai noi (secolele XVII – XIX). Informatiile documentare sunt intregite de izvoarele cartografice, care inregistreaza, in a doua jumatate a secolului XVIII, peste 20 de sate.Practic, cu toate vicisitudinile istorice, pe teritoriul regiunii nu s-au inregistrat sate disparate. Chiar si cele doua salisti mentionate in secolul XV nu reprezinta decat mici intreruperi ale locuirii, pe vetrele respective luand nastere in scurt timp noi asezari, care exista si astazi.In general, evolutia asezarilor s-a facut de jos in sus, prin extinderea laterala a satelor de vale, prin aparitia de noi sate pe vaile secundare si versanti, prin defrisari si expansiunea fanetelor, odailor, imasurilor sau chiar a araturilor ; in acelasi timp, evolutia a avut loc si de sus in jos, prin coborarea limitei superioare a padurilor pentru obtinerea de noi pasuni, amenajarea stanelor si, treptat, pentru asezari permanente de inaltime. Toate aceste procese, reflectate de bogata toponimie locala si de apelative corespunzatoare, sunt direct implicate in valorile ridicate ale nivelului altitudinal maxim al locuirii permanente si al energiei reliefului habitatului, care in cateva cazuri depaseste 400m. avansarea asezarilor in altitudine este expresia intensificarii procesului pozitiv de valorificare economica a zonei montane inalte.
Evolutia demografica a Obcinelor Bucovinei a fost relative moderata, dar continua. Asfel,in afara sporului natural al populatiei romanesti locale, ca factor principal, cresterea demografica a fost sprijinita, intr-o anumita masura, de grupuri de romani din Transilvania si Maramures, plecati in bejenie din cauza opresiunii tot mai greu de suportat a regalitatii maghiare si Bisericii Catolice, iar dupa anexarea Bucovinei (1775), la aceasta au mai contribuit colonizarile cu elemente germane (pentru minerit si exploatari forestiere) si intensificarea imigratiei hutule in partea nordica a obcinelor.In secolul XX, cresterea demografica a populatiei a continuat sa fie moderata, pentru ca, desi, excedentul natural a fost in general mai mare decat media pe tara, efectul lui a fost contrabalansat intr-o masura apreciabila prin deficit migrator. Uneori deplasarile deveneau definitive, muntenii stabilindu-se in sate sau in odaile pe care pana atunci le foloseau numai in sezonul agricol.
Ca deplasari pentru muncile in Baragan si Campia Banatului, cu retribuirea in produse, acest fenomen este cunoscut pana in ultimile decenii, inclusive cu unele situatii de migratie definitiva (in Banat). Alte deplasari pe distante mari erau cele cele forestiere, facilitate, pe de o parte, de specializarea binecunoscuta a localnicilor, iar pe de alta, de volumul mai redus de munca pe care il reclama, in sezonul favorabil lucrarilor forestiere, cealalta activitate de baza, cresterea animalelor.
Un alt fenomen, determinat tot de structura simpla a economiei traditionale a Obcinelor, a fost comercializarea produselor proprii in regiunile invecinate ( Podisul Sucevei) sau chiar mai indepartate (Campia Moldovei), in schimbul produselor agricole deficitare sau al celor manufacturiere (Transilvania). Se poate spune ca acordand locuitorilor Ocolului Campulungului o serie de privilegii, in schimbul obligatiei de a pazi granita si importantul drum comercial spre Bistrita, voievozii Tarii Moldovei au recunoscut importanta, vitala pentru ei, a comertului.
In cuprinsul regiunii, asezarile prezinta diferente tipologice notabile, distingandu-se unele sate cu numar mare de locuitori, avand functii variate precum cresterea animalelor, exploatarea forestiera, dar si activitati industriale. Se remarca, de asemenea, ponderea mai mare a arabilului si strctura mai larga a culturilor.Marea majoritate a asezarilor din acest sectoare apartin tipului liniar si formeaza adeseori aliniamente de vale de mare continuitate. Beneficiind de o pozitie geografica avantajoasa si de conditii naturale si social-economice favorabile si complexe, printer care si influenta oraselor Campulung Moldovenesc si Gura Humorului, asezarile rurale din acest sector au ajuns la un nivel economic ridicat si o active mobilitate demografica pendulara.

HOME -TURISM RURAL REGIONAL -CIRCUITE TURISTICE - TURISM TEMATIC - OBIECTIVE TURISTICE - PRODUSE TRADITIONALE

copyright © 2002 CEM. Toate drepturile rezervate.

Webmaster : Gabi Ciobanu