      |
| INTRANET - CHESTIONAR - NEWS - BASKET - SEARCH - VANZARI |
Clima |
Relief |
Soluri
|
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
| Reteaua
hidrografica este destul de densa, cu o scurgere medie specifica
de circa 10 l/s.km2. Alimentarea raurilor este pluvio-nivala(60-80%)
si moderat subterana, ceea ce asigura permanenta scurgerii si variatii
moderate ale debitelor, iar viiturile, atenuate de invelisul protector
al vegetatiei, sunt rareori catastrofale.Specific retelei hidrografice
din Obcinele Bucovinei este caracterul ei rectangular,
determinat de geneza si evolutia ei in raport cu structura geologica.
Astfel, cursurile longitudinale conflueaza in unghiuri drepte cu
cele transversale, fata de liniile structurale majore.Intreaga retea
hidrografica este tributara Siretului, prin intermediul Moldovei,
principalul collector si Sucevei. Scurgerea medie solida in suspensie
si turbiditatea reflecta o activitate erozionala slaba, iar gradul
redus de mineralizare, duritatea, temperature scazuta si continutul
in oxygen confera apelor o calitate superioara. |
Ca urmare, ohtiofauna are conditii naturale bune pentru dezvoltare,
incadrandu-se,,pe apele mici, zonei pastravului, continuata in avale,
in apele mai mari cu zona lipanului si mrenei, la care se adauga
insotitorii obisnuiti (zglavocul, boisteanul, grindelul, porcusorul
etc). situatia actuala a unor specii, ca: pastravul indigen, lipanul
si mai ales lostrita, intalnita in numai cateva rauri din tara noastra,
printre care si Bistrita Aurie, reflecta caracterul abuziv
al pescuitului lor in trecut, in unele cazuri, fenomenul de poluare
al apelor. |
De
aceea unitatile de salmonicultura de la Valea Putnei, Brodina
si Prisaca Dornei au ca scop nu numai cresterea productiei
de pastrav curcubeu, ci si repopularea apelor cu specii valoroase.Desi
folosirea potentialului energetic al apelor din regiune are vechi
traditii, morile de apa, instalatiile taranesti de prelucrare a
lanii sau fierastraiele pentru taiatul cherestelei au disparut aproape
cu totul. Pe Bistrita Aurie se practica plutaritul si spalau
nisipurile aurifere, urmele fostelor haituri, excavatii si halde
fiind vizibile si astazi. Cu investitii minime , in perioada 1982-1983
s-au realizat trei trei microhidrocentrale de derivatie, pentru
ca la sfarsitul anului 1985 numarul lor sa se ridice la 24, cu o
putere instalata totala de circa 10MW |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
copyright © 2002 CEM. Toate drepturile rezervate.
Webmaster : Gabi Ciobanu