Clima |
Fauna |
|
Retea
Hidrografica |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Caracterizarea
Culoarului Orastiei ca depresiune deluroasa nu reflecta
cu exactitate trasaturile orografice, pentru ca numai o treime din
suprafata sa are o fragmentare deluroasa. Cealalta parte, mult mai
intinsa, este o asociere de campuri si sesuri aluviale dispuse in
trepte cu aspectul unei adaevarate campii de terase, construit ape
Mures, pe stanga, cu contributia substantiala a apelor venite din
Muntii Sureanului, ceea ce determina o asimetrie pronuntata
a intregului culoar. |
Muresul,
deplasat spre nord, si-a format o lunca larga de 2-5 km, lipita
de poalele Muntilor Metaliferi. Terasele de pe stanga sunt
dispuse in 6-7 nivele, iar cea mai veche ajunge la 140-150 m inaltime
relativa. Pe alocuri, terasele inferioar au o intindere de cativa
km si sunt numite de localnici campuri : Campul de Sus,
Campul de Mijloc, Campul de Jos, Campul Painii.
Toate nivelele inclina catre lunca Muresului, parand pe alocuri
ca se desprind unele din altele, ceea ce le confera un carac6ter
piemontan. Nivelul cel mai inalt apare cu mai mare regurlaritate
decat unele dintre nivelele mai tinere si se continua cu o suprafata
netezita, foarte dezvoltata in interiorul bazinelor secundare. |
Relieful
mai inalt se desfasoara langa abruptul muntilor, ca o prispa
deluroasa, formata dintr-un ansamblu de culmi aproape paralele,
dar si cu ramificatii secundare, ici si colo schitandu-se mici noduri
orografice care in nici un punct nu ating 600 m. Toate aceste culmi,
la altitudinea de 400-450 m, cu tendinta de inaltare spre marginea
muntelui pana la 500 m, se asociaza intr-o singura treapta piemomtana. |
|
|