CEM - Culoarul Orastiei

Prin caracterele geografice si functiile actuale, Culoarul Orastiei este una dintre individualitatile geografice careia foarte greu i se pot gasi asemanari cu alte diviziuni ale edificiului carpatic. A aparut si a functionat in permanenta ca depresiune intre Carpatii Meridionali si Muntii Apuseni, dar legatura stransa cu Bazinul Transilvaniei a facut ca acest culoar sa fie privit uneori ca prelungire vestica a Depresiunii Transilvaniei, chiar ca depresiune de contact sau campie piemontana apartinand ariei deluroase subcarpatice circumtransilvane. Dar si atunci cand a fost considerat ca depresiune intracarpatica a fost legat fie de Muntii Apuseni, fie de Carpatii Meridionali. Unitatea de geneza si evolutie cu Depresiunea Hategului si Dealurile Hunedoarei, influenta exercitata de muntii de la sud asupra lor si rolul aproape determinant jucat de raurile venite din acesti munti pentru modelarea reliefului si asimetria culoarului reprezinta argumente neindoielnice pentru considerarea acestei arii depresionare ca formand o unitate intracarpatica legata mai mult de Carpatii Meridionali. Aceasta cu atat mai mult, cu cat activitatile desfasurate in cadrul ei sunt influentate, in primul rand, de ceea ce tine de Carpatii Meridionali, iar legaturile principale sunt orientate cu precadere spre Muntii Sureanului.Limita de sud urmareste cu consecventa contactul dintre cristalinul Muntilor Sureanului si formatiunile tortoniene. In lungul ei, la iesirea raurilor din munte, vaile se largesc oferind posibilitatea fixarii unui sir de localitati. Marginea de nord este si maiclar pusa in evidenta de o denivelare de aproximativ 300-350 m. Umplutura miocena muleaza un sinclinal slab aproape paralel cu albia Muresului, al carui flanc sudic mai larg a dat posibilitatea dezvoltarii unei retele de vai subsecvente si aparitiei a trei aliniamente de cueste.