Cultura |
Istorie |
| |
Obiective
Turistice |
Produse
Traditionale |
|
Unitati
Turistice |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Prin
caracterele geografice si functiile actuale, Culoarul Orastiei
este una dintre individualitatile geografice careia foarte greu
i se pot gasi asemanari cu alte diviziuni ale edificiului carpatic.
A aparut si a functionat in permanenta ca depresiune intre Carpatii
Meridionali si Muntii Apuseni, dar legatura stransa cu Bazinul
Transilvaniei a facut ca acest culoar sa fie privit uneori ca
prelungire vestica a Depresiunii Transilvaniei, chiar ca depresiune
de contact sau campie piemontana apartinand ariei deluroase subcarpatice
circumtransilvane. Dar si atunci cand a fost considerat ca depresiune
intracarpatica a fost legat fie de Muntii Apuseni, fie de Carpatii
Meridionali. Unitatea de geneza si evolutie cu Depresiunea Hategului
si Dealurile Hunedoarei, influenta
|
 |
exercitata de muntii de la sud asupra lor si rolul aproape determinant
jucat de raurile venite din acesti munti pentru modelarea reliefului
si asimetria culoarului reprezinta argumente neindoielnice pentru
considerarea acestei arii depresionare ca formand o unitate intracarpatica
legata mai mult de Carpatii Meridionali.Aceasta cu atat mai mult,
cu cat activitatile desfasurate in cadrul ei sunt influentate, in
primul rand, de ceea ce tine de Carpatii Meridionali, iar legaturile
principale sunt orientate cu precadere spre Muntii Sureanului
|
Limita
de sud urmareste cu consecventa contactul dintre cristalinul Muntilor
Sureanului si formatiunile tortoniene. In lungul ei, la iesirea
raurilor din munte, vaile se largesc oferind posibilitatea fixarii
unui sir de localitati. Marginea de nord este si mai clar pusa in
evidenta de o denivelare de aproximativ 300-350 m. Umplutura miocena
muleaza un sinclinal slab aproape paralel cu albia Muresului, al
carui flanc sudic mai larg a dat posibilitatea dezvoltarii unei
retele de vai subsecvente si aparitiei a trei aliniamente de cueste.
|
|
|